Demisia premierului ucrainean, Arseni Iaţeniuk, în urma plecării a două partide din coaliţia sa vine într-un moment extrem de dificil pentru Kiev, aflat în plină confruntare cu forţele separatiste din estul ţării. UE anunţă noi sancţiuni contra Moscovei, care includ şi şefii serviciilor secrete ruse, în timp ce Rusia intensifică ajutorul militar pentru rebelii pro-ruşi.
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, care face eforturi pentru recucerirea estului ţării ocupat de rebelii pro-ruşi, se confruntă şi cu o criză politică internă declanşată la 24 iulie. Atunci, două partide politice au părăsit coaliţia aflată la putere – Udar, formaţiunea campionului mondial de box, actualul primar al Kievului, Vitali Kliciko, şi Svoboda, partidul de extremă dreapta care deţine deputaţi în Radă (Parlamentul). Imediat, premierul Arseni Iaţeniuk şi-a anunţat demisia. El a ocupat acest post după formarea guvernului de tranziţie la 27 februarie şi a fost confirmat în funcţie de noul preşedinte, Petro Poroşenko, după alegerea acestuia la 25 mai. „Prăbuşirea coaliţiei majoritare în Parlament nu constituie o bază legală pentru justificarea unei demisii din guvern”, i-a menţionat preşedintele Poroşenko şefului Parlamentului, Olexandr Turcinov, într-o scrisoare şi şi-a exprimat speranţa ca după ce emoţiile se vor atenua Iaţeniuk va reveni asupra deciziei. Această „vacanţă” subită a puterii, care reflectă calcule politice, intervine în cel mai prost moment, în timp ce în Donbas luptele devin din ce în ce mai violente şi armata ucraineană, în pofida ameninţării crescânde a unei intervenţii ruse, continuă să recâştige teren în faţa separatiştilor. Pentru moment, Iaţeniuk este înlocuit de Volodimir Groisman, numit premier interimar, iar alegerile legislative anticipate care ar putea clarifica situaţia nu sunt prevăzute înaintea toamnei.
Lovitura de la Bruxelles
La Bruxelles, la finele săptămânii trecute, statele membre ale UE au decis în sfârşit să ridice tonul în faţa Rusiei, fiind de acord să întărească sancţiunile contra Kremlinului, 15 persoane şi 18 întreprinderi şi organizaţii fiind adăugate pe lista sancţiunilor impuse Moscovei, pentru rolul în criza ucraineană listă pe care acum se află 87 persoane şi 20 entităţi vizate de o îngheţare a averilor şi de interdicţia călătoriilor. Noile ţinte vizate sunt acuzate că susţin combatanţii pro-ruşi din estul Ucrainei.
Catastrofa zborului MH17 doborât deasupra zonei controlate de separatiştii pro-ruşi a unit europenii şi sâmbătă au fost decise sancţiuni contra şefilor serviciilor secrete ruse pentru implicarea în criza ucraineană. UE trece la o viteză superioară, impunând pentru prima oară sancţiuni de anvergură vizând economia Rusiei. Pe noua listă se află şeful FSB, Nikolai Bortnikov, şeful serviciilor secrete externe, Mihail Fradkov, dar şi preşedintele cecen, Ramzan Kadîrov. Responsabilii Consiliului de Securitate al Rusiei, din care fac parte şi Bortnikov şi Fradkov, sunt acuzaţi că „au contribuit la elaborarea politicii guvernului rus ameninţând integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei”, iar Kadîrov a „făcut declaraţii în favoarea anexării ilegale a Crimeii şi în favoarea insurecţiei armate în Ucraina”. În iunie, el a declarat că este pregătit să trimită 74.000 voluntari ceceni în Ucraina.
UE va merge mai departe şi va adopta acelaşi tip de sancţiuni contra persoanelor acuzate „că susţin activ anexarea Crimeii” sau „destabilizarea estului Ucrainei”. Surse diplomatice relevă că noua listă, care va fi finalizată marţi, ar putea afecta oligarhi apropiaţi de Putin. De asemenea, vor fi impuse sancţiuni economice de anvergură în domenii precum accesul pe pieţele financiare, al vânzării de arme, tehnologiilor sensibile în domeniul energiei şi bunurilor cu dublu uzaj, militar şi civil. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat că pachetul propus este „eficient, bine ţintit şi echilibrat”, iar preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a scris liderilor europeni pentru a apăra o decizie „care va avea consecinţe importante asupra economiei ruse şi care va afecta moderat economiile europene”. Concret, Comisia propune interzicerea accesului pe pieţele europene al tuturor instituţiilor financiare ruseşti deţinute majoritar de stat, pentru a împiedica Moscova să ridice fonduri prin cetăţeni europeni. La anunţarea înăspririi sancţiunilor europene, Banca Centrală a Rusiei a reacţionat imediat ridicând rata dobânzii la 8% pentru a evita o cădere a rublei şi o inflaţie puternică.
Kremlinul ripostează
În loc să dea înapoi după atentatul asupra avionului malaezian de linie care a costat viaţa a 298 persoane, Rusia pare să intervină mai energic în războiul din estul Ucrainei, responsabilii americani şi ucraineni vorbind de o escaladare periculoasă care va atrage represalii mai dure din partea SUA şi a Europei.
Potrivit responsabililor americani şi ucraineni, Rusia a crescut participarea sa directă în luptele dintre insurgenţii separatişti şi militarii ucraineni, deplasând mai multe trupe la frontiera cu Ucraina, şi se pregăteşte să înarmeze rebelii cu arme tot mai puternice, inclusiv lansatoare de rachete de mare putere, Tornado.
Imagini satelitare şi servicii secrete militare arată că Rusia a poziţionat arme grele, printre care tancuri şi alte vehicule de luptă, în mai multe puncte de-a lungul frontierei, unde au loc lupte intense. Joia trecută, Rusia a declanşat de pe solul său tiruri de artilerie asupra estului ucrainean. În timp ce Moscova neagă accelerarea intervenţiei sale în Ucraina, responsabili americani şi ucraineni declară că Moscova pare decisă să împiedice victoriile forţelor guvernamentale care au reuşit să recâştige o parte a teritoriului controlat de separatişti. Mişcările Rusiei semnalează perspectiva unui nou şi periculos capitol într-un conflict care deja inflamează regiunea şi o dată cu distrugerea zborului MH17 cu 298 persoane la bord a stupefiat întreaga lume. Potrivit New York Times, responsabilii americani au acuzat că o rachetă rusească sol-aer a distrus avionul de linie şi sperau că şocul episodului va determina Kremlinul să îşi regândească acţiunile, dar semnele arată că speranţele sunt în van.
Rusia a depăşit faza ajutării separatiştilor şi acum se angajează direct în război. Avioane militare ucrainene au fost scoase din joc în ultimele zile cu rachete lansate din teritoriul rus şi acum baterii de artilerie trag peste frontieră în Ucraina. Responsabili americani au precizat că Rusia a deplasat 15.000 militari în apropierea frontierei, iar colonelul Steve Warren, un purtător de cuvânt al Pentagonului, a declarat presei că Rusia a făcut planuri „iminente” pentru livrarea de rachete pentru separatişti.
După mai multe zile de lupte, trupele ucrainene au cucerit mai multe oraşe controlate de pro-ruşi şi au nevoie de susţinere aeriană pentru alungarea rebelilor, iar autorităţile de la Kiev susţin că rebelii ar putea fi învinşi în trei săptămâni dacă nu ar fi intervenţia Rusiei. Dar „cantitatea de armament sofisticat trimis de Rusia la frontieră este în creştere” arată un responsabil occidental.
„Torturaţi şi ucişi“
După săptămâni de luptă, forţele ucrainene au recâştigat oraşul Slaviansk, ex-bastion al separatiştilor pro-ruşi, unde zeci de persoane au fost date dispărute în perioada în care au domnit ca adevăraţi stăpâni. În Slaviansk, autorităţile ucrainene au descoperit o groapă comună cu circa 20 de trupuri, civili torturaţi de rebelii pro-ruşi. Joi, 24 iulie, în jurul uriaşei gropi săpate într-un cartier din centrul oraşului, în spatele spitalului, câteva zeci de persoane au asistat la exhumare – poliţişti, angajaţi municipali, cu măşti pe faţă, medici legişti şi locuitori. „O tragedie oribilă”, au declarat numeroşi martori comentând oribila descoperire că oameni nevinovaţi au fost torturaţi şi omorâţi de rebeli. În afara celor torturaţi, în groapa comună există şi corpuri ale rebelilor care au murit în luptele pentru Slaviansk. Aşa se explică faptul că localnicii au văzut rebeli îngropând trupuri în acest loc. „Mă aflam în faţa casei când am văzut un tractoraş care făcea o groapă în dimineaţa zilei de 11 iunie. După 15 ore, două vehicule au venit lângă groapă şi au aruncat trupuri înăuntrul ei. Corpurile erau învelite într-un ţesut alb, dar nu aveau sicrie”, arată Valentina, care locuieşte în imobilul aflat la marginea terenului. Ea a precizat că, deasupra capului, de pe acoperişul imobilului, doi lunetişti supravegheau scena.
Adam Michnik: În Ucraina se joacă viitorul UE
Adam Michnik, director al cotidianului polonez Gazeta Wyborcza, face o analiză a poziţiei Occidentului faţă de acţiunile lui Putin.
„Ipocrizia, prostia şi tăcerea elitei intelectuale, a artiştilor, oamenilor de ştiinţă şi a media faţă de avansarea regimurilor totalitare nazist şi stalinist vor rămâne mereu în memoria noastră, vor rămâne pentru totdeauna una din tristele amintiri ale secolului al XX-lea. Închiderea ochilor la anexarea Austriei, la cea a Cehoslovaciei şi la cea a ţărilor baltice va fi mereu un motiv de ruşine pentru Europa. Nimeni nu vorbea cu atâta elocvenţă ca Hitler şi Stalin despre pace şi drept internaţional şi nimeni nu a comis atâtea crime ca aceşti dictatori.
Astăzi, Europa tace în faţa politicii imperialiste agresive a lui Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse. Occidentul tolerează în tăcere politica sa agresivă, care violează explicit suveranitatea altor state – cea a (Republicii) Moldova, cea a Letoniei, cea a Georgiei şi mai ales cea a Ucrainei.
Uniunea Europeană se comportă ca un versiune format mare a foartei neutre Elveţii. Este în mod special adevărat pentru elitele sale politice şi mediile sale de afaceri. Dar Europa nu este Elveţia. Ea a fost teatrul a două războaie mondiale sângeroase. În consecinţă, noi – intelectuali, ziarişti, oameni de ştiinţă – avem datoria să fim vigilenţi şi să alertăm opinia publică, trebuie să fim gâştele Capitoliului vremurilor noastre. Nu trebuie să cădem sub vechile iluzii, trebuie să refuzăm conformismul confortabil. Datoria noastră este de acum să vorbim clar, cu energie.
Nu trebuie să îl identificăm pe Putin cu naţiunea rusă, exact cum am refuzat să îl identificăm pe Brejnev cu naţiunea rusă când a declanşat războiul în Afganistan. Adevărata şi autentica voce a Rusiei era atunci Andrei Saharov, marele disident, onest şi curajos. Câţiva ani mai târziu, în Parlamentul rus, Saharov desemna acel război în Afganistan drept «războiul ruşinii».
Actualul conflict în curs din Ucraina, care a început cu anexarea Crimeii, şi provocările permanente duse în estul acestei ţări sunt ruşinoase, tragice şi periculoase. Ele sunt acompaniate în Rusia de violări permanente ale libertăţilor democratice, decise de guvernul lui Putin.
Aici, o politică de conciliere nu va duce la nimic. Vladimir Putin nu este un om politic model european. Putin nu practică decât aventurismul permanent. După cum arată semnele îngrijorătoare, el a deschis deja cutia Pandorei. Aventurieri şovini şi naţionalişti, amatori de cuceriri sângeroase călătoresc din Rusia în Ucraina. Înarmarea acestor bandiţi, aprovizionarea lor cu echipamente militare de vârf, este o crimă. Cerem liderilor şi responsabililor ţărilor din UE să pună capăt politicii agresive a preşedintelui Putin. Experienţa ne-a învăţat că a dialoga cu preşedintele Putin este pierdere de vreme. Putin nu dă înapoi decât atunci când are în faţă unitate şi fermitate. Lui Putin nu îi pasă de adversarii slabi. Percepţia sa despre ţările Uniunii Europene este următoarea – vorbesc, nu fac decât să vorbească. Şi în acest timp Kremlinul nu încetează să treacă mereu tot mai multe linii roşii. Vladimir Putin continuă să furnizeze estului Ucrainei arme şi mercenari. Continuă să maseze trupe de-a lungul frontierei ucrainene. Dar Ucraina are dreptul să aleagă alăturarea la democraţiile europene. Şi ucrainenii au dreptul să trăiască într-un stat cu comportament onest. Este posibil ca viitorul UE să se joace astăzi în estul Ucrainei.
Cei 28 ar face bine să folosească toate mijloacele de presiunede care dispun. Să înceteze să furnizeze Rusiei material militar şi să adopte sancţiuni economice şi politice. Adevăratul răspuns la criza ucraineană este solidaritatea contra lui Putin.“
Bernard-Henri Levy: „Slăbiciunea UE“
În New York Times, intelectualul şi filosoful francez Bernard-Henri Levy arată că preşedintele rus nu este vinovat că a folosit „hoţi, bandiţi, violatori, ex-deţinuţi şi vandali pentru a aduna o forţă paramilitară” în estul Ucrainei, ci este responsabil mai ales că le-a dat un „arsenal înfricoşător” cu care aceşti soldaţi amatori se distrează „asemenea copiilor cu focurile de artificii”. De fapt, precizează BHL, Rusia a furnizat artilerie grea separatiştilor, i-a antrenat să folosească rachete sol-aer de tip SA-11. Acelaşi tip de arme suspectat că a fost utilizat pentru doborârea zborului MH17 a Malayesian Airlines. Pentru BHL, scenariul evenimentelor este clar. El imaginează ofiţerii ruşi „desemnați de Kremlin să supravegheze rachetele şi folosirea lor” depăşiţi de evenimente, cuprinşi chiar de panică. El întrevede consternarea lor când Igor Strelkov, „ministrul Apărării” din autoproclamata republică Doneţk, a revendicat atacul unui avion militar ucrainean, care s-a dovedit apoi că era un avion civil de linie.
„În Occident, ne mulţumim să îi cerem lui Putin să furnizeze un acces «liber şi complet» la situl catastrofei şi să ofere «deplina sa cooperare» în recuperarea resturilor. Nu avem obligaţia morală să tragem concluzii logice faţă de o crimă pentru care Putin este responsabil, din cauza politicilor sale incendiare, iresponsabile şi profund nedemne de preşedintele unei mari puteri?”
Dacă Vladimir Putin este aproape de neatins, anturajul lui nu este. Şi aici UE intenţionează să lovească Moscova, vinovată de totalul dezinteres faţă de ancheta asupra tragediei aeriene, ca şi de faptul că nu pune capăt susţinerii separatiştilor pro-ruşi. Dar reacţia europeană va fi timidă. Dacă sunt prevăzute sancţiuni, ele nu vor atinge importurile de petrol şi gaz provenind din Rusia. În Daily Telegraph, un diplomat declara că „noile sancţiuni vor reprezenta un pas înainte, dar vor lăsa intact cel mai mare sector al economiei ruse. Asta arată foarte bine limitele”. Joi, UE a început să pregătească lista persoanelor care vor fi vizate de sancţiuni, incluzând funcţionari moscoviţi, oameni de afaceri şi întreprinderi considerate a fi ale persoanelor influente pe lângă Kremlin. „Tovarăşii lui Putin şi clica sa de la Kremlin sunt cei care vor face faţă presiunii”, a declarat Philip Hammond, ministrul britanic de Externe.
Dar, pentru că lista alcătuită de ţările UE nu va fi gata înainte de finele lunii, „tovarăşii lui Putin” au tot timpul necesar să-şi retragă banii înainte de impunerea sancţiunilor.
BHL consideră că „este foarte descurajant să vezi UE acţionând atât de slab”. Franţa vrea să-şi păstreze contractele de armament pentru a menţine locurile de muncă şi salvarea şantierelor sale navale. Germania, un centru de operaţiuni pentru gigantul rus al energiei, Gazprom, este decisă să nu piardă poziţia sa strategică. Marea Britanie, la rândul ei, nu este probabil încă pregătită să renunţe la fluxurile colosale de bani obţinuţi dubios de oligarhii ruşi, pe care City, cartierul financiar al Londrei, a învăţat să conteze.
