Birourile de vot s-au deschis, marţi, la ora locală 07.00, în Siria, pentru alegerile prezidențiale controversate, organizate de regim şi la care Bashar al-Assad este sigur de victorie în faţa a doi candidaţi necunoscuţi, relatează AFP, conform Mediafax.
Potrivit Ministerului de Interne, peste 15 milioane de sirieni sunt chemaţi la urne pentru acest scrutin organizat în zonele controlate de regim şi denunţat ca o "parodie de democraţie" de către opoziţie şi ţările occidentale.
Ziua de dinaintea alegerilor a fost marcată de o escaladare a evenimentelor, cu un atentat soldat cu zece morţi în provincia Homs (centru), generând temeri privind atacuri ale rebelilor în ziua scrutinului.
Liderul opoziţiei, Ahmad Jarba, le-a cerut sirienilor "să rămână acasă", rebelii şi militanţii denunţând alegerile, la fel ca şi Statele Unite, care le consideră o "impostură". Potrivit unei organizaţii neguvernamentale, conflictul s-a soldat cu 162.000 de morţi.
Presa siriană a vorbit despre un plan de securitate pus în aplicare de duminică "pentru a proteja" birourile de vot în zonele aflate sub controlul Guvernului, unde are loc scrutinul, afirmând că armata şi forţele de securitate sunt "în stare de alertă maximă".
Regimul controlează 40 la sută din teritoriu, unde locuieşte 60 la sută din populaţie, potrivit geografului specialist în Siria Fabrice Balanche.
Scrutinul are loc într-o ţară măcinată de conflict. Circa 2.000 de civili au fost ucişi în bombardamente aeriene din ianuarie în bastioanele rebele din Alep (nord), în timp ce luptele violente continuă în centru, în apropiere de Damasc sau în sudul ţării.
Profund divizaţi, insurgenţii şi opoziţia, la fel ca aliaţii lor arabi şi occidentali, asistă la menţinerea la putere a lui Assad după o serie de înaintări ale trupelor guvernamentale pe teren.
La conducerea unei armate rămase sudate în jurul regimului, în pofida numeroaselor dezertări, Assad se bazează şi pe susţinerea ruşilor şi iranienilor, principalii săi aliaţi, precum şi pe ajutorul preţios al combatanţilor din cadrul mişcării libaneze Hezbollah şi a întăririlor siriene din străinătate.
În teorie, acestea sunt primele alegeri din Siria din ultima jumătate de secol, Bashar al-Assad şi înaintea lui tatăl său Hafez fiind desemnaţi prin referndum. Acestea sunt organizate în virtutea unei legi care exclude de facto orice candidat disident.
Cele 9.000 de birouri de vot vor fi deschise între orele 07.00 şi 19.00 (07.00 şi 19.00 ora României). Votul poate fi prelungit cu cinci ore la cererea comisiei electorale.
Observatori iranieni, ruşi şi chiar nord-coreeni supraveghează scrutinul, la care doi candidaţi puţin cunoscuţi, Maher al-Hajjar şi Hassan al-Nuri, servesc la punerea în valoarea a şefului statului, glorificat pe afişe gigant şi clipuri televizate.
Omul de afaceri Hasan al-Nuri a declarat pentru AFP că se aşteaptă să "se claseze pe locul al doilea, după Assad care este sigur de victorie".
Cei doi candidaţi au evitat să îl atace pe şeful statului în domeniul politic, preferând să critice corupţia şi proasta gestionare economică.
Clanul Assad conduce Siria cu mână forte de peste 40 de ani, în timpul cărora a redus la tăcere orice disidenţă şi a zdrobit în sânge revolta Fraţilor Musulmani din anii '80.
Potrivit Washingtonului, alegerile "iau în derâdere victimele nevinovate ale acestui conflict".
În opinia lui Noah Bonsey, de la International Crisis Group (ICG), alegerile prezidenţiale "nu vor schimba datele" în Siria, ci vor prelungi conflictul care a ruinat ţara şi a dezrădăcinat circa nouă milioane de persoane.
"Această punere în scenă nu va influenţa deloc poziţiile" regimului sau opoziţiei: "regimul foloseşte alegerile ca parte integrantă a discursului privind caracterul irevocabil al victoriei sale".
"Acest lucru va duce la continuarea războiului", subliniază Bronsey.
Dar în opinia lui Waddah Abed Rabbo, directorul Al-Watan, cotidian apropiat puterii, "alegerile vor facilita reluarea negocierilor de pace" care au eşuat la Geneva la începutul anului în absenţa consensului internaţional.
Conflictul a ruinat economia şi a aruncat în sărăcie extremă jumătate din populaţie.
