Fostul consultant al NSA, Edward Snowden, în prezent refugiat în Rusia, afirmă că a transmis o cerere oficială de azil în Brazilia, într-un interviu pentru Globo, relatează AFP, conform Mediafax.
"Dreptul meu de azil aici, (în Rusia), se încheie la sfârşitul lui august. Dacă Brazilia îmi oferă (azilul), vor fi bucuros să-l accept (…), m-ar plăcea mult să trăiesc în Brazilia", a declarat Snowden, care se află la originea dezvăluirilor despre amploarea supravegherii electronice americane.
Edward Snowden şi-a exprimat anterior intenţia de a se refugia în Brazilia, într-o scrisoare deschisă adresată brazilienilor.
"Atunci când eram blocat în aeroportul din Moscova, (după revocarea paşaportului american, în urmă cu zece luni), am adresat o cerere de azil către diverse ţări, printre care se afla şi Brazilia. O cerere oficială", a precizat Snowden.
Potrivit lui Snowden, Ministerul brazilian de Externe nu a apreciat că această solicitare a fost făcută în forma corectă. "Pentru mine este vorba despre ceva nou, ca şi cum nu aş fi respectat procedura", a mai declarat fostul consultant NSA.
Edward Snowden a reafirmat că nu a "oferit documente vreunei ţări în schimbul azilului, dat fiind că acesta este necesar să fie acordat din motive umanitare".
Fostul consultant american a adăugat că atunci când i-a fost revocat paşaportul american se îndrepta către Ecuador.
"Nu am ales niciodată să merg în Rusia, mă aflam în drum către America latină, către Ecuador, dar paşaportul meu a fost suprimat şi nu am mai putut să continui să călătoresc", a spus el.
El a declarat din nou că a fost spion american de rang înalt, respingând ideea – propagată, în opinia sa, de către Washington – potrivit căreia a fost doar "un simplu analist".
O campanie lansată pe Internat pentru ca Brazilia să-i acorde azil lui Snowden a primit peste un milion de semnături, însă Brasilia a anunţat că nu va răspunde cererii, deoarece este informală.
Edward Snowden este inculpat în ţara sa pentru spionaj şi furt de documente aparţinând statului.
Dezvăluirile sale, provenind din documente furate, au produs jena Guvernului american şi au tensionat relaţiile cu state aliate, furioase să descopere că Washingtonul înregistra inclusiv conversaţiile private ale liderilor lor.
