Autoritățile ucrainene vor purta negocieri privind acordarea de puteri regiunilor, în cadrul unui plan de pace al OSCE. Pe acest fond, Putin merge în China pentru susţinere şi semnarea unui contract gazier, iar Twitterul fierbe după aflarea numirii fiului vice-preşedintelui american în consiliul de administraţie al celei mai mari companii private din domeniul gazului din Ucraina. Un conflict de interese care a determinat Casa Albă să precizeze că „noua poziţie a lui Biden nu reflectă o aprobare a Administraţiei”.
Osoluţie la criza din estul Ucrainei părea îndepărtată după ce şase militari ai armatei ucrainene au fost ucişi marţi într-o ambuscadă a rebelilor separatişti iar tentativele de a convinge Kievul să accepte negocieri cu separatiştii au eşuat. Aflat la Bruxelles, premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk a mulţumit OSCE pentru planul său, și a declarat că Ucraina are propriile propuneri pentru rezolvarea crizei iar cetăţenii ţării sale trebuie să-şi regleze singuri problema, dar a acceptat discuţii pe baza „foii de drum” a OSCE pentru ieşirea din criză. Organizaţia europeană a obţinut susţinerea Berlinului şi Moscovei pentru acest plan de pace, care ia în considerare trei dimensiuni – domeniul politico-militar, domeniul economic, de mediu şi domeniul umanitar. Foaia de drum are patru piloni: controlul violenţei, dezarmarea, dialogul naţional şi alegerile, în special cele prezidenţiale din 25 mai. Cu câteva ore înaintea sosirii la Kiev a şefului diplomaţiei germane, Steimeier, Vladimir Putin a anunţat că susţine OSCE în vederea atenuării tensiunii în Ucraina.
Rogozin se supără pe ISS
După ce SUA şi UE au anunţat noi sancţiuni contra unui număr limitat de ruşi sau ucraineni pro-ruşi şi unor mici întreprinderi, Washingtonul precizând că va refuza licenţele de export pentru articole de înaltă tehnologie destinate armatei ruse. Moscova a ripostat, aruncând dubiul asupra viitorului pe termen lung a Staţie spaţiale internaţionale (ISS), un proiect susţinut de 15 naţiuni menit să pună capăt cursei spaţiale din războiul rece. Vice-premierul rus, Dmitri Rogozin a declarat că Moscova respinge cererea americană de prelungire a utilizării staţiei orbitale dincolo de 2020 şi va împiedica Washingtonul să folosească motoarele rachetei de fabricaţie rusească pentru lansarea sateliţilor militari.
Rogozin a mai precizat că Rusia va suspenda funcţionarea sistemului GPS de navigaţie prin satelit pe teritoriul său, începând din iunie.
Doneţk chiar se crede un stat
„Republica autonomă” Doneţk, autoproclamată după referendumul separatist de duminică a cerut imediat alipirea de Rusia şi a făcut primii paşi pe scena internaţională anunţând sancţiuni contra a trei persoane – preşedintele american, Barack Obama, cancelarul german, Angela Merkel şi şeful diplomaţiei europene, Catherine Ashton, cărora le-a interzis atât intrarea, cât şi survolul teritoriului. Motivul invocat este susţinerea guvernului de la Kiev contra separatiştilor pro-ruşi înarmaţi din estul ţării.
În document, separatiştii au dat un avertisment premierului britanic, David Cameron, care se află pe o „listă provizorie” (fără sancţiuni în aplicare) şi îl sfătuie să reflecteze asupra atitudinii sale faţă de „junta de la Kiev”, având în vedere bunele relaţii dintre Marea Britanie şi regiunea Dombas. Doneţk a fost fondat de un galez, John Hughes în anii 1870 şi pentru o vreme oraşul i-a purtat numele.
Hunter Biden, fiul cel mic al vicepreşedintelui american, Joe Biden a fost numit în consiliul de administraţie al celei mai mari firme ucrainene private producătoare de gaz, Burisma Holding, înregistrată în Cipru. Compania a anunţat că Biden jr. va conduce unitatea juridică a societăţii şi va promova relaţiile dintre Burisma şi organizaţii internaţionale. Anunţul a provocat numeroase critici la nivel mondial mai ales că a venit la numai o zi după ce gigantul energetic rus Gazprom a ameninţat Ucraina că va opri livrările de gaz dacă ţara nu plăteşte în avans, decizie criticată de vicepreşedintele SUA, Joe Biden, care condamnă intervenţia Rusiei în Ucraina.
La sfârşitul lunii aprilie, când vice-preşedintele Joe Biden efectua o vizită oficială în Ucraina, Burisma l-anumit pe Devon Archer, unul din partenerii de afaceri ai lui Hunter, în consiliul său de administraţie. Acum, a venit rândul lui Hunter Biden. Având în vedere importanţa persoanelor implicate – Hunter Biden, fiul vicepreşedintelui SUA şi Devon Archer, un apropiat al secretarului de Stat american, John Kerry, cele două anunţuri au iscat numeroase semne de întrebare. Explicaţia cea mai simplă a numirii celor doi, se arată pe un site online, ar fi că întreprinderea vrea să-şi crească investiţiile străine directe şi contează pe experienţa lor. Archer, de exemplu, este un investitor de multă vreme şi un expert financiar. Explicaţia cea mai îngrijorătoare ar fi că Burisma încearcă să atragă favorurile guvernului SUA recurgând la serviciile unui amic apropiat familiei secretarului de Stat american şi a fiului vice-preşedintelui.
Burisma este o societate energetică din Ucraina cu accent pe exploatarea petrolului şi a gazului. Compania s-a implicat şi în forarea de puţuri petroliere, producţia de gaz natural lichefiat şi efectuarea de studii geologice. Societatea s-a constituit în 2006 cu sediul în Cipru, la Limassol. Site-ul web al întreprinderii arată că Burisma nu a fost înregistrată decât în 2010, deşi societatea a fost fondată în 2002 şi încorporată în 2006. Joe Weisenthal de la Business Insider, a notat pe Twitter că firma nu are un profil în Bloomberg, o vastă bază de date a întreprinderilor.
Hunter Biden este în prezent asociat la firma Rosemont Seneca Partners, un cabinet de consultanţă financiară şi politică. A fost un lobbyst federal multă vreme dar a părăsit fosta sa întreprindere în septembrie 2008, înainte ca tatăl său să fie ales vice-preşedinte.
Analiştii consideră că totul este un clişeu binecunoscut – o societate petrolieră străină ce poate fi supusă embargoului în contextul crizei din Ucraina, cooptează fiul unui vice-preşedinte cu scopul obţinerii de investiţii externe.
[…] Soluție de criză: Kievul acceptă discuţii sub egida OSCE […]