La fel ca francezii după atentatele din ianuarie şi apoi noiembrie 2015, de la Paris, mulţi belgieni refuză să se lase cuprinşi de deznădejde după atentatele din 22 martie anul curent. Potrivit unui sondaj comandat de fundaţia ‘Aceasta nu este o criză’ (Ceci n’est pas une crise) şi ale cărui prime concluzii sunt publicate de cotidianul belgian Le Soir, frica este sentimentul dominant doar pentru un belgian din cinci, în timp ce 58% dintre belgieni sunt cuprinşi de furie, transmite Agerpres.
Chiar dacă frica a cuprins doar 18% dintre belgieni, trei cetăţeni din zece ai acestei ţări recunosc că vor evita locurile publice în săptămânile ce vor urma, atitudine care ajunge până la 49% în rândul musulmanilor din această ţară. Astfel, un musulman din doi din Belgia se teme să frecventeze locuri publice, de frica unor noi atentate, dar şi a unor agresiuni xenofobe sau islamofobe.
De asemenea, şase din zece belgieni sunt de părere că ‘dacă statul ar fi gestionat mai bine, de-a lungul anilor, integrarea imigranţilor non-europeni, actele teroriste ar fi putut fi evitate’. Incapacitatea statului belgian de a-i localiza şi aresta pe terorişti este criticată de un belgian din doi (53%), în timp ce lipsa cronică de investiţii din justiţie, poliţie şi securitate constituie subiect de critică pentru aproape şapte din zece cetăţeni ai Belgiei.
În ceea ce priveşte acţiunile care ar trebui întreprinse ca răspuns la atacurile teroriste, şapte din zece belgieni cred că întărirea măsurilor de securitate nu va împiedica producerea de noi atentate, dar în acelaşi timp, în mod paradoxal, unul din doi cetăţeni ai acestei ţări (54%) consideră că cel mai bun răspuns ar consta în majorarea numărului de poliţişti şi militari pe străzi, 52% dintre ei ar accepta reducerea a o parte dintre libertăţile lor în favoarea securităţii şi 79% cer ‘o conducere puternică, pentru a face ordine în toate acestea’.
Un alt paradox este acela că, în timp ce 86% dintre cei intervievaţi cer ‘să se facă totul pentru a nu cădea în plasa întinsă de gruparea Stat Islamic’ şi 69% se tem de ascensiunea partidelor ce vor dezvolta un discurs al urii, în acelaşi timp 36% dintre belgieni îi consideră pe musulmani ‘complici’ la asemenea acte şi doar 31% cred că şi musulmanii sunt victime.
Fundaţia ‘Aceasta nu este o criză’ e un club de discuţii ai cărui membri sunt personalităţi din Belgia şi nu numai, cum ar fi politicianul Guy Verhofstadt, caricaturistul Pierre Kroll sau scriitorul Amin Maalouf. Atentatele de la Bruxelles din 22 martie au cauzat moartea a 32 de oameni şi rănirea altor 340.
