UPDATE: După numărarea a 95% din buletinele de vot din turul doi al alegerilor prezidenţiale, candidatul extremei drepte, Norbert Hofer, se află în frunte, cu 51,9% din voturi, în timp ce contracandidatul său, ecologistul Alexander Van der Bellen are 48,1% din sufragii, informează Agerpres.
Însă această numărătoare parţială nu cuprinde şi cele 900.000 de voturi prin corespondenţă, aproximativ 14% din totalul sufragiilor. Iar cum alegătorii care au optat pentru acest tip de vot manifestă opinii mai degrabă nefavorabile formaţiunii lui Hofer, Partidul Libertăţii (FPO), este posibil ca voturile lor să încline balanţa în favoarea lui Van der Bellen.
Potrivit unei evaluări a televiziunii publice austriece ORF, ce ia în calcul şi rezultatul estimat al voturilor prin corespondenţă, cei doi candidaţi s-ar afla aproape la egalitate, cu o diferenţă
între ei sub un procent.
Rezultatul final este aşteptat în cursul zilei de luni. Atribuţiile preşedintelui Austriei sunt limitate, dar el dispune totuşi de unele prerogative importante, cum ar fi posibilitatea de a demite guvernul, opţiune pe care Norbert Hofer nu a exclus-o, cu riscul de a declanşa o criză guvernamentală şi alegeri legislative anticipate.
———-
Sondajele publicate după închiderea urnelor, la alegerile prezidenţiale din Austria, arată un rezultat strâns, în confruntarea dintre candidatul extremei drepte, Norbert Hofer, şi ecologistul Alexander Van der Bellen, informează agențiile de presă internaționale, citate de Agerpres.
Rezultatul face foarte puţin probabil să se afle încă de duminică seara cine este câştigătorul acestui scrutin privit cu mult interes în Europa datorită posibilităţii ca un reprezentant al extremei drepte să devină pentru prima dată preşedinte al unui stat membru al UE, comentează agenţia France Presse.
Într-unul dintre sondaje Norbert Hofer este cotat cu 50,9% din voturi, iar în altul cu 50,2%, procente în marja de eroare de 2%, în timp ce un al treilea sondaj arată o diferenţă şi mai strânsă, cu un procent de numai 50,1% în favoarea candidatului extremei drepte.
Aşadar, deznodământul scrutinului ar putea fi cunoscut abia luni, după ce vor fi numărate şi voturile celor aproximativ 900.000 de alegători care au votat prin corespondenţă. Iar cum această categorie manifestă opţiuni mai degrabă nefavorabile formaţiunii lui Hofer, Partidul Libertăţii (FPO), voturile lor ar putea decide rezultatul.
Atribuţiile preşedintelui Austriei sunt limitate, dar el dispune totuşi de unele prerogative importante, cum ar fi posibilitatea de a demite guvernul, opţiune pe care Norbert Hofer nu a exclus-o, cu riscul de a declanşa o criză guvernamentală şi alegeri legislative anticipate.
Actualul preşedinte, social-democratul Heinz Fischer, se află la finalul celui de-al doilea mandat de şase ani. Partidul acestuia din urmă, SPO, şi formaţiunea conservatoare OVP au suferit împreună o înfrângere istorică în primul tur al alegerilor, rezultat atribuit în mare măsură valului de migranţi musulmani.
Anul trecut peste 90.000 de migranţi au cerut azil în Austria, cifră ce reprezintă peste 1% din populaţia ţării. Totuşi, în declaraţiile sale, Norbert Hofer s-a abţinut de la derapaje xenofobe ce au caracterizat partidul său pe vremea când era era condus de Jorg Haider, el concentrându-şi discursul pe chestiunile economice, cum ar fi combaterea şomajului şi creşterea nivelului de trai. De asemenea, Hofer a exclus posibilitatea de a susţine ieşirea Austriei din UE, cu excepţia situaţiei în care Turcia ar adera la blocul comunitar.
La rândul său, ecologistul Alexander Van der Bellen s-a arătat foarte încrezător în şansele sale şi a remarcat o importantă mobilizare în favoarea sa în ultimele zile, mai ales după demisia cancelarului Werner Faymann, care a fost ţinta principală a lui Hofer în timpul campaniei electorale.
