UPDATE 9:00, 6 iulie: Ministrul grec de Finanțe și-a dat demisia, deși rezultatul referendumului a fost contra euro. De ce a făcut acest pas
UPDATE 08.09, 6 iulie: Primele REACȚII internaţionale după referendumul din Grecia
UPDATE 23.57: Summit de urgență al Eurogrupului, după referendumul din Grecia
UPDATE 23.41: Prima reacție a lui Tsipras, după rezultatul referendumului
UPDATE 23.30: FOTO. Sărbătoare în Atena pe melodia ”Comandante Che Guevara”: Nu suntem sclavi
Două sondaje efectuate la ieșirea grecilor de la urne relevă că 52 % au votat NU la referendumul organizat de Guvernul Tsipras, respingând astfel acordul propus de creditorii internaționali.
Victoria NU la referendumul din 5 iulie face viitorul Greciei și mai incert pentru că, spre deosebire de premierul Alexis Tsipras, europenii nu consideră referendumul un mijloc de negociere. Concret, asistența financiară a creditorilor europeni a luat sfârșit și băncile elene vor capota luni în lipsă de lichidități. Grecii s-au săturat de austeritate, dar au nevoie de banii europenilor. Nu vor să iasă din zona euro, dar acest NU poate însemna revenire la drahmă.
Citește și: Referendumul din Grecia s-a încheiat. Rezultate oficiale parțiale: 59,8% din greci au votat ”NU”
Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, declara duminică, înainte de anunțarea datelor referendumului, că un vot NU înseamnă automat că Grecia va trebui să introducă o altă monedă. Respingerea acordului cu creditorii internaționali reprezintă un semnal periculos și pentru forțele europene care se opun regulilor UE. De asemenea, este un semnal de alarmă pentru instituțiile europene care trebuie să fie atente la nemulțumirile crescânde din Spania, Portugalia, Italia sau Irlanda.
Grecii din străinătate s-au întors în ţară să voteze DA
Peste 10 milioane de cetăţeni greci au votat duminică „Oxi“ sau „Nai“ în cadrul referendumului decis de premierul Alexis Tsipras asupra acceptării sau nu a ultimelor propuneri venite din partea creditorilor ţării.
În timp ce la Atena, în aşteptarea referendumului, premierul Tsipras s-a străduit în ultima săptămână să convingă grecii să respingă cerinţele creditorilor, peste un milion de cetăţeni ce trăiesc în străinătate au revenit în Grecia pentru a vota în favoarea viitorului ţării lor în Europa. Iniţial, Guvernul Tsipras, părea să spere că, printr-un NU care punea o jumătate dintre greci în spatele său, s-ar fi putut întoarce mai puternic la masa negocierilor. Pe de altă parte, unii creditori sperau fără îndoială că această consultare populară ar duce la încheierea „erei Syriza” şi riscul contagiunii contestatare la alte state din UE. În ultima săptămână, poziţiile FMI, UE şi BCE au căpătat noi nuanţe care lasă deschisă uşa negocierilor cu Atena privind reeşalonarea datoriei şi un nou împrumut posibil.
Economia Greciei este în pragul colapsului, alimentele şi medicamentele încep să lipsească, din bănci se pot retrage doar câte 60 euro pe zi, industria vitală a turismului vede zeci de mii de turişti străini care îşi anulează vacanţele în Grecia. La Atena şi Salonic, grecii au demonstrat pe străzi cu zecile de mii. Unii pentru a-l susţine pe premierul Tsipras, care le cere să respingă cererile creditorilor care au „îndrăzneala” să-şi ceară banii pe care i-au împrumutat Greciei în planurile de salvare. Alţii, conştienţi de miza referendumului din 5 iulie, demonstrează şi cer acceptarea condiţiilor FMI/UE/BCE, dispuşi să suporte condiţii de austeritate pentru ca ţara lor să rămână în Europa.
Cele două tabere erau sâmbătă aproape la egalitate şi milioane de greci care trăiesc în străinătate sosesc în Grecia pentru a vota la referendum, stimulaţi de patriotism şi de teamă. Din cauza regulilor privind un referendum care prevăd că buletinele de vot trebuie exprimate în persoană, peste un milion de greci care trăiesc în străinătate ar fi privaţi de drepturile lor, aşa că au decis revenirea acasă pentru vot. „Cel mai crucial vot din istoria modernă a Greciei”. Numărul celor care revin nu este încă cunoscut, dar Aegean Airlines a anunţat zboruri suplimentare ce leagă Londra şi Bruxelles de Atena. Compania aeriană a declarat că vânzările de bilete au crescut masiv şi pentru zborurile ce leagă oraşe germane de capitala elenă.
Premierul „roşu“
Premierul Tsipras, speranţa stângii antiliberale, în Grecia şi prin Europa, care de cinci luni sfidează instituţiile europene, de o săptămână pare că a devenit avocatul lui Putin – se străduie din răsputeri să ridice grecii contra Europei „teroriste” şi „egoiste” care cere Greciei să ramburseze banii primiţi pentru a ieşi din criza economică. Tsipras, de la venirea la putere nu a făcut nimic pentru ţară, nu vrea reforme, în schimb vrea miliardele Europei fără a promite nimic şi a reuşit să împartă grecii în două tabere – cei care îi susţin promisiunile neonorate şi cărora le induce ura faţă de europeni, şi cei care vor ca ţara lor să rămână în Europa. Acţiunile lui Tsipras sunt cele cerute de Putin radicalilor din Europa – distrugerea UE din interior.
O parte a populaţiei era deja contra acestui radical de stânga, ateu revendicat, trăind în concubinaj într-o ţară unde Biserica Ortodoxă a fost întotdeauna foarte influentă. Odată cu anunţarea referendumului şi decizia închiderii băncilor şi limitarea retragerilor, Alexis Tsipras a iritat o altă parte a grecilor – până acum seduşi de acest tânăr şef care îndrăznea să ţină piept Europei şi FMI-ului – iar urmarea este că numărul celor care spuneau că votează DA a crescut faţă de cei care spuneau „Nu”. Şi, în ultimele zile, Tsipras a pierdut şi susţinerea Bisericii Ortodoxe.
„Democratul“ Tsipras, un demagog
Promisiunile lui Tsipras au agravat criza greacă, falsele sale asigurări au lăsat electoratul în derivă şi confuzie. Tsipras vorbeşte atâta despre democraţie, încât pare un etalon de virtute când se adresează electorilor. Înaintea alegerilor din ianuarie a promis că va deşira planul de salvare şi ţara va rămâne în euro. Ambele sunt aproape incompatibile, aşa cum va afla curând poporul grec, cu costuri enorme. Referitor la referendumul de duminică, el a dat asigurări suplimentare – prima este că depozitele bancare ale deponenţilor sunt în siguranţă. Apoi că în 48 de ore după referendum va avea un acord cu creditorii dacă grecii votează contra planului de salvare. În realitate, depozitele sunt cu risc şi posibilitatea unui acord în două zile este practic nulă.
Un bun democrat promite ce poate oferi. Tsipras este un demagog. Cel mai rău este că victoria DA la referendum nu mai înseamnă acceptarea condiţiilor ofertei creditorilor din 25 iunie pentru că ea nu se mai află pe masă. În practică, cei care vor vota DA vor crede că votează pentru Europa. Când cerea grecilor să voteze NU, Tsipras spunea cum asta i-ar oferi o putere de negociere mai puternică cu creditorii. În fapt, un NU este susceptibil să însemne că Grecia părăseşte euro, ceea ce premierul neagă.
Ce vrea Rusia?
Media europeană semnalează că preşedintele rus, Vladimir Putin, tace. Media controlată de stat sau de puterea de la Kremlin lasă, însă, să se întrevadă ceea ce doreşte preşedintele Putin – Grecia să voteze NU la propunerile europene. Doreşte chiar o ieşire din euro, vezi şi din UE. Canalul de propagandă Russia-24 afişa o bandă „Grecia – în curând finalul”. Aceste media prezintă o eventuală ieşire din euro a Greciei ca nu doar de dorit, dar chiar inevitabilă, ca fiind „începutul sfârşitului” pentru UE.
După Grexit, se sugerează că apoi va veni rândul Italiei, Spaniei, Portugaliei şi Irlandei de a părăsi moneda unică. Kremlinul a considerat întotdeauna că Uniunea Europeană era o entitate prea heterogenă, economic, religios şi cultural. Şi că se va prăbuşi. Dovada este Grecia. Nerespectând decât puterea, liderii ruşi se tem de această construcţie pan-etatică postmodernă care nu are armată şi unde totul se reglementează prin negocieri interminabile. Televiziuni şi posturi de radio din Rusia des-criu UE ca pe un imperiu discreditat şi disfuncţional în faza terminală a declinului.
Deşi rămâne deosebit de prudent, Putin ar putea surprinde. La Moscova, nimeni nu exclude un scenariu „lovitură de teatru”. Rusia ar zbura în ajutorul financiar al Atenei, deşi este membru al detestatului NATO. Programul Syriza prevedea o ieşire din
NATO, dar tema a fost pusă în surdină după alegerile din ianuarie. În buna tradiţie sovietică, a „apelului poporului frate”, salvarea rusă ar putea fi precedată de o cerere de ajutor de ultim moment din partea premierului grec, Alexis Tsipras, adresată „poporului rus”, „fraţilor ortodocşi”. În discursul său de la Saint Petersburg la 19 iunie, Tsipras explica cum ţara sa este în plină furtună, dar este pregătit să o înfrunte şi să „traverseze noi mări pentru a ajunge în porturi noi, sigure”. Kremlinul estimează momentan că Atena trebuie să-şi regleze problemele cu creditorii europeni. Dar visează desigur să se folosească de Grecia ca de un cal troian în UE, în special pentru a bloca sancţiunile contra Rusiei. La un moment dat, Tsipras va trebui să aleagă tabăra.
Studiu FMI
Dacă doresc menţinerea Greciei în zona euro, ceilalţi europeni vor trebui din nou să dea dovadă de solidaritate şi potrivit unei analize preliminare asupra sustenabilităţii datoriei elene, publicată joi seară de specialiştii FMI, această povară de 175% din PIB, adică peste 315 miliarde euro, apasă prea greu asupra economiei ţării şi nu va fi niciodată rambursată.
În urmă cu câteva luni, Atena avea încă o şansă de a reveni pe traiectoria îndatorării sustenabile, arată economiştii FMI care precizează apoi că de la venirea lui Tsipras la putere şi confruntarea cu creditorii săi, încrederea s-a spulberat şi creşterea s-a prăbuşit. Reformele programate nu au fost menţinute, programul de privatizare în special a fost întârziat. Dacă grecii vor vota DA la referendum şi vor aplica reformele cerute de „instituţii” (Comisia Europeană/BCE/FMI), Grecia tot va avea nevoie de o finanţare în plus – 52 de miliarde până în 2018.
Băncile elene sunt foarte expuse şi există un risc sistemic enorm, nefiind suficient capitalizate pentru a absorbi pierderile. Lichidităţile sunt asigurate până luni, după care totul va depinde de decizia BCE.
