Spaţiul Schengen se îndreaptă spre moarte clinică?

de Gabriela Anghel , 25 ianuarie 2016 - stire actualizata la ora 11:28, 25 ianuarie 2016
Spaţiul Schengen se îndreaptă spre moarte clinică?

La Davos, liderii importanți ai lumii, reuniţi la Forumul Economic Mondial, şi-au  exprimat îngrijorarea cu privire la riscurile care ameninţă Europa, iar viitorul nu a fost privit cu optimism.

Pierderea controlului statului, fragilitatea instituţiilor europene, ascensiunea populismului – toate pot declanşa un proces de dezintegrare a spaţiului Schengen, a zonei euro şi „chiar a pieţei unice”, se poate citi în raportul pe 2016 asupra riscurilor mondiale, publicat anual în ajunul Forumului Economic Mondial din Elveţia. Unii politicieni europeni estimează că aceste forţe centrifuge ce  afectează UE s-ar putea agrava în acest an, iar un referendum privind Brexit va înrăutăţi peisajul.

Dar tema recurentă la summitul de la Davos a fost criza refugiaţilor, care destabilizează ­Europa. Premierul francez, ­Manuel Valls, a declarat că Europa nu poate prelua toţi migranţii care fug din zonele de război  din Siria şi Irak, iar criza va pune în mare pericol conceptul european. El a precizat că Europa are nevoie să ia măsuri urgente pentru controlul frontierelor externe, altfel „societăţile noastre vor fi total destabilizate”. Pre­mie­rul olandez, Mark Rutte, a declarat de asemenea că Europa este aproape de un punct de ruptură, necesar pentru ajungerea la un răspuns comun: „Va trebui să decidem asupra acestei probleme în 6-7 săptămâni”.

Fiecare pentru sine

Austria a anunţat miercurea trecută că are în vedere limitarea numărului persoanelor autorizate să ceară azil la 1,5% din populaţia sa în cursul următorilor patru ani. Pentru acest an, guvernul a declarat că numărul va fi plafonat la 37.500. În ce priveşte Germania, ministrul de Finanţe, Wolfgang Schauble, a declarat că nu vede cum această țară, care a acceptat peste un milion de refugiaţi în 2015, ar mai putea face faţă unui număr similar în acest an. Şi a precizat că Europa trebuie să fie pregătită să aloce miliarde pentru o criză care va costa mult mai mult decât s-a prevăzut.

Jim Yong Kim, preşedintele Băncii Mondiale, a menționat că problema refugiaţilor s-a intensificat şi a cerut şefului ONU, Ban Ki-moon, să regândească ajutorul umanitar acordat în această criză. Iar Christine Lagarde, director general al FMI, a precizat că această criză a migranţilor compromite supravieţuirea spaţiului Schengen. Sâmbătă, 23 ianuarie, în cadrul unei dezbateri la Davos, ea a estimat, din punct de vedere personal, că această criză migratorie ar putea, în funcție de modul cum este gestionată,  să ducă la o reuşită sau la ruinarea spaţiului european al liberei circulaţii, Schengen. FMI, ca instituţie, consideră că, dacă este bine gestionată, criza ar putea fi în profitul economic al unor ţări. Dintr-un punct de vedere economic, „Europa este fără îndoială într-o stare mai bună decât anul trecut”, a mai declarat Lagarde, estimând că are „două preocupări importante” pentru continent – criza refugiaţilor şi o eventuală ieşire a Marii Britanii din UE.

La Davos, ameninţarea dispariţiei spaţiului Schengen din cauza afluxului de migranţi a fost evocată de toate părţile prezente, îngrijorate de „moartea” posibilă a spaţiului de liberă circulaţie Schengen în cadrul UE, instituit de trei decenii. Temeri fondate pe faptul că, unele după altele şi în dezordine, statele membre restabilesc controale la frontierele lor pentru limitarea afluxului de migranţi.

„Codul Schengen”

De câteva zile, liderii europeni dramatizează discursurile privind ceea ce mulţi consideră drept principalul acquis al construcţiei comunitare. „Nu ne mai rămân decât două luni pentru salvarea Schengen”, afirma preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, la 19 ianuarie, în faţa Parlamentului de la Strasbourg. Pentru premierul olandez, în schimb, a cărui ţară asigură preşedinţia prin rotaţie a UE, au rămas „între şase şi şapte săptămâni”.

Ca urmare, Comisia Europeană şi Consiliul European vor trebui să acţioneze de urgenţă, activând o procedură excepţională permisă de „codul frontierelor Schengen”, care cârmuieşte acordurile de liberă circulaţie eponime. Un text dificil de pus în lucru, în timp ce Germania riscă să se afle în infracţiune referitor la acest cod de la debutul lunii mai. Potrivit Bruxelles-ului, o astfel de violare a regulilor comune, mai ales din partea Berlinului, ar echivala cu moartea clinică a spaţiului Schengen.

Despre ce procedură excepţională este vorba? Din septembrie 2015, depăşit de afluxul de migranţi, Berlinul a cerut Comisiei să poată restabili temporar controalele la frontiere. „Codul frontierelor” Schengen o permite atunci când se constată un risc imediat pentru securitatea unei ţări semnatare. Dar este pentru o durată maximă de două luni. O ţară poate totuşi prelungi acest control cu şase săptămâni, dacă argumentează prin survenirea unui eveniment previzibil (întâlnire sportivă, reuniune internaţională, manifestaţie) care ar ameninţa securitatea internă.

Articolul 26

Dincolo de aceste două luni şi şase săptămâni, „codul Schengen” permite şi prelungirea controalelor până la doi ani. Dar procedura de activare este relativ greoaie şi delicată din punct de vedere politic. Este vorba despre activarea articolului 26 al codului. Ce spune această dispoziţie, adoptată de Comisia Barroso, care deja a identificat problema frontierelor greceşti? „În circumstanţe excepţionale care pun în pericol funcţionarea globală a spaţiului fără controlul frontierelor interioare, faptul lipsurilor grave persistente legate de controlul frontierelor exterioare (...) controalele la frontierele interioare pot fi reintroduse pentru o durată care nu depăşeşte şase luni.

Durata poate fi prelungită de trei ori maximum, pentru o nouă durată de până la şase luni, dacă persistă circumstanţele excepţionale”. Practic, Comisia trebuie să procedeze la o evaluare a frontierelor exterioare ale UE (în principal în Grecia, unde ajung majoritatea refugiaţilor doritori de azil) şi să constate că „în pofida măsurilor adoptate, persistă ameninţarea gravă pentru ordinea publică sau securitatea internă în spaţiul Schengen”. Odată adusă această dovadă, Comisia trebuie să propună Consiliului o „recomandare” (de prelungire a restabilirii controalelor la frontierele interioare) în unul sau mai multe state membre. Consiliul statuează majoritatea calificată, iar un eventual refuz al Greciei nu va avea nici un efect.   

Comentarii