Puţin timp după ce SUA şi celelalte mari puteri mondiale din grupul „5 plus 1“ au antamat anul trecut negocierile asupra programului nuclear al Iranului, responsabilii de la Casa Albă au fost informaţi că Israelul spionează discuţiile purtate cu uşile închise. Agenţii serviciilor secrete americane au descoperit operaţiunea când au interceptat comunicaţiile între responsabilii israelieni. Israelul a împărtăşit Congresului american informaţiile confidenţiale în încercarea de a determina eşuarea acordului cu Iranul.
Operaţiunea de spionaj a făcut parte dintr-o campanie mai largă a premierului israelian, Benjamin Netanyahu, de a obține informații din cadrul negocierilor, pe baza cărora să organizeze o opoziţie faţă de termenii acordului iminent între puterile mondiale şi Iran, arată actuali şi foşti responsabili americani şi israelieni. În afara ascultărilor, Israel a obţinut informaţii confidenţiale americane prin informatori şi contacte diplomatice în Europa. Afacerea de spionaj nu a bulversat Casa Albă pe cât a făcut-o faptul că Israelul informa legiuitorii americani în încercarea de a împiedica susţinerea unui acord cu miză crescută destinat să limiteze programul nuclear al Iranului. Responsabilii, foşti şi actuali, americani şi israelieni arată că „este un lucru ştiut că SUA şi Israelul se spionează unii pe alţii, dar este o altă problemă ca Israelul să fure secretele SUA şi să le transmită parlamentarilor americani cu scopul minării diplomaţiei americane“.
SUA şi Israelul, aliaţi de multă vreme, care schimbă regulat informaţiile privind ameninţările la securitate, funcţionează uneori în culise ca rivali în contraspionaj. Casa Albă a tolerat spionajul israelian asupra decidenţilor politici americani, o postură neacceptată de Israel când rolurile sunt inversate.
Israelul neagă
Israelul a negat categoric acuzaţiile că ar fi spionat negocierile nucleare purtate în spatele uşilor închise între Iran şi SUA, după ce un raport al serviciilor secrete ale SUA arată că israelienii au transmis informaţiile Congresului american pentru a împiedica ajungerea la un acord. Israelienii neagă că au primit informaţiile în mod direct, precizând că au fost obţinute prin alte mijloace, între care o supraveghere strânsă a liderilor iranieni care primeau ultimele oferte americane şi europene. Funcţionarii europeni, în special francezi, au fost mai transparenţi cu Israelul asupra discuţiilor cu uşile închise.
Referindu-se la ceea ce se anunţă un alt motiv major de fricţiune în relaţiile israeliano-americane, fostul ministru israelian de Externe, Avigdor Lieberman, a declarat la radioul militar israelian: „Cred că raportul este fals, este inexact. Statul Israel are evident diferite interese de securitate şi avem excelente servicii de informaţii, dar nu ne angajăm în spionaj contra SUA“. Iar Yuval Steinitz, ministrul Afacerilor strategice ale Israelului şi colaborator apropiat al premierului Netanyahu, a declarat la Channel 2 că rapoartele sunt „destinate să afecteze legăturile strânse între SUA şi Israel, în pofida deferenţelor dintre noi asupra problemei Iranului“. Responsabili israelieni declară că agenţiile lor de informaţii au redus spionarea responsabililor americani după arestarea şi închiderea, în urmă cu 30 ani, a americanului Jonathan Pollard pentru că a transmis informaţii Israelului.
Israelul, exclus
Iranul pretinde că a descoperit existenţa negocierilor confidenţiale între SUA şi Iran în vara anului 2013, câteva luni înainte de a fi informat oficial de Administraţia Obama, a precizat un înalt responsabil israelian pentru Haaretz.
La începutul acestui an, premierul Natanyahu şi ambasadorul israelian Ron Dermer au văzut o oportunitate pentru a creşte presiunea asupra preşedintelui american, Barack Obama, înaintea datei-limită – finele lunii martie – de încheiere a unui acord cu Iranul.
Utilizând pârghiile influenţei politice proprii Israelului, Netanyahu şi Dermer au calculat că o campanie de lobby în Congres înaintea acordului ar fi permis îmbunătăţirea şanselor de a îngropa sau transforma orice acord. Responsabilii israelieni ştiau că intervenţia va dăuna relaţiilor cu Casa Albă, dar au decis că este un preţ acceptabil. Dar, cum socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, ei recunosc acum că acea campanie nu a funcţionat atât de bine pe cât sperau, ajungând să-şi înstrăineze numeroşi democraţi din Congres pe care israelienii contau pentru blocarea unui acord.
Relaţii slăbite
Neîncrederea dintre premierul Benjamin Netanyahu şi preşedintele Barack Obama a crescut în decursul anilor, dar s-a agravat când Obama a lansat negocierile secrete cu Iranul, în 2012, fără a-i spune premierului israelian. Responsabili americani declară că de multă vreme Israelul se află în fruntea listei ţărilor care spionează SUA, alături de China, Rusia şi Franţa. SUA alocă resurse speciale serviciilor de contraspionaj pentru a respinge operaţiunile israeliene de spionaj dar și ale altor aliaţi apropiaţi.
În timp ce discuţiile secrete cu Iranul au progresat în 2013, agenţiile americane de informaţii supravegheau comunicaţiile cu Israelul pentru a vedea dacă ţara ştia despre negocieri. Obama nu i-a spus lui Netanyahu decât în septembrie 2013, dar, după cum susţin responsabilii israelieni, ei aflaseră deja prin propriile canale şi erau nemulţumiţi că fuseseră excluşi: „Cum a crezut Administraţia că noi nu vom afla?“. Episodul a întărit suspiciunile lui Netanyahu că Obama era determinat să obţină un acord cu Iranul, fie că servea sau nu Israelului.
În noiembrie, israelienii au aflat conţinutul unui acord oferit de SUA, dar în final respins de Iran, şi au precizat că acele condiţii nu ofereau protecţie suficientă. Americanii au cerut israelienilor să acorde o şansă acordului, însă principalii consilieri ai lui Netanyahu au concluzionat că acordul era inacceptabil. Se ştie că republicanii sunt ostili unui acord cu Iranul, dar nu sunt suficiente voturi pentru a permite surmontarea unui veto prezidenţial, deşi totul se poate schimba. În această săptămână, premierul israelian a trimis o delegaţie în Franţa, care este mai apropiată de linia Israelului în ce priveşte negocierile nucleare şi care ar putea ridica obstacole în calea lui Obama înaintea semnării unui acord. Administraţia americană intensifică, la rândul său, activităţile de sensibilizare a Parisului pentru a evita presiunile israeliene. Barack Obama a făcut un obiectiv major din semnarea acestui acord nuclear cu Iranul.
