Peste trei milioane de cetăţeni din Republica Moldova sunt așteptați, duminică, la urne, pentru a-i alege pe cei 101 deputați, dar mai ales pentru a decide parcursul țării lor: spre Vest sau spre Est. Este un scrutin decisiv, desfășurat în condiții de tensiune internă și geopolitică maximă, după ce Curtea Supremă de Justiție a decis excluderea partidului Patria al lui Renato Usatîi din cursa electorală, în urma acuzațiilor aduse e poliție că respectiva formațiune ar fi folosit fonduri e peste 400.000 de euro provenite din afara țării, ceea ce este ilegal.
În plus, miercuri, forțele speciale din Republica Moldova au reținut mai multe persoane bănuite că plănuiau să producă o revoluție sângeroasă la Chișinău, după alegerile parlamentare de duminică. Oamenii legii au găsit în spațiile folosite de activiștii grupului intitulat „Antifa” arme, muniție, sume mari de bani și planuri detaliate ale principalelor clădiri publice din capitala republicii. Se bănuiește că activiștii Antifa intenționau să creeze tulburări în Chișinău, astfel încât situația să scape de sub control, iar persoane bine pregătite și plătite în acest scop urmau să preia controlul asupra televiziunii naționale, dar și asupra altor obiective strategice.
Secţiile de vot pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova s-au deschis la ora 07.00 şi se vor închide la ora 21.00, urmând ca primele rezultate să fie anunţate de Comisia Electorală Centrală la ora 23.00, informează Mediafax. Cei 3,2 milioane de alegători pot vota în una dintre cele 2.073 de secţii de votare, dintre care 95 se află în străinătate. Cetăţenii pot vota în baza buletinului de identitate, indiferent dacă este sau nu valabil, a actului de identitate provizoriu, precum şi a legitimaţiei de serviciu pentru militarii în termen. Alegătorii din străinătate îşi vor putea exprima dreptul la vot cu paşaportul sau livretul de marinar, dar nu înainte de a semna o declaraţie pe proprie răspundere.
Scrutinul este monitorizat de circa 4.000 de observatori naţionali şi internaţionali. Observatorii internaţionali vor prezenta declaraţia preliminară post-electorală în cadrul unei conferinţe de presă luni, la ora 15.00. Misiunea internaţională de observare a alegerilor cuprinde aproximativ 420 de observatori din 43 de ţări, relatează Jurnal de Chişinău în ediţia electronică.
O noutate a acestui scrutin este registrul electronic, implementat pentru prima dată în Republica Moldova. Astfel, alegătorii care vor încerca să voteze de mai multe ori vor putea fi identificaţi imediat. În cazul în care vor exista tentative de a vota repetat, sistemul electronic va da un semnal de alarmă, iar operatorul va anunţa poliţia.
Aceste alegeri pot fi declarate valabile doar dacă la urne se vor prezenta cel puţin 33,3 la sută dintre alegători. Dacă în procesul alegerilor sau la numărarea voturilor vor fi comise încălcări ale Codului Electoral, alegerile pot fi declarate nule de Curtea Constituţională.
Cu toate că pe listele electorale figurează aproximativ 2,8 milioane de cetăţeni, în timp ce în registrul alegătorilor sunt 3,2 milioane de moldoveni cu drept de vot. Dintre aceştia din urmă, peste 200.000 sunt înregistraţi în Transnistria, unde de obicei nu au posibilitatea să voteze decât dacă vin la secţiile de votare amenajate în dreapta Nistrului. Alți aproximativ 90.000 sunt cetăţeni moldoveni care au plecat din ţară şi care vor putea vota în cele 95 de secţii deschise în străinătate, indiferent dacă s-au înregistrat sau nu în prealabil, în baza paşaportului şi completând o declaraţie pe propria răspundere. Restul alegătorilor neînregistraţi pe listele electorale sunt cetăţeni fără viză de reşedinţă, care vor putea vota, de asemenea, pe listele suplimentare.
În Parlamentul Republicii Moldova, mandatele se distribuie prin metoda coeficientului electoral, doar candidaţilor care au întrunit pragul necesar intrării în Parlament. În legislatura 2010-2014, Parlamentul a modificat pragul electoral, crescându-l la 6 la sută pentru partide, 9 la sută pentru blocuri electorale formate din două partide şi/sau organizaţii social-politice şi 11 la sută pentru un bloc electoral format din trei sau mai multe partide şi/sau organizaţii social-politice. Pentru candidaţii independenţi, pragul electoral a rămas de 2 la sută, la fel ca în 2010.
Pentru distribuirea mandatelor, numărul de voturi se împarte la numărul de mandate rămase după scăderea mandatelor obţinute de candidaţii independenţi, obţinându-se astfel coeficientul electoral. Numărul de voturi valabil exprimate obţinute de fiecare partid sau bloc electoral care a trecut pragul de reprezentare se împarte la coeficientul electoral, rezultând astfel numărul mandatelor de deputat ce revine fiecărui concurent electoral. Mandatele rămase neatribuite se repartizează succesiv, câte unul fiecărui partid în ordine descrescătoare, începând cu formaţiunea care a obţinut cele mai multe voturi.
În prezent, Parlamentul Republicii Moldova are patru grupuri parlamentare şi zece deputaţi neafiliaţi, după cum urmează: grupul parlamentar PCRM – 34 de deputaţi, grupul PLDM – 31 de deputaţi, grupul PDM -15 deputaţi şi grupul Partidului Liberal Reformator – 11 deputaţi.
Opinia publică din R.Moldova este împărţită între apropierea de Uniunea Europeană şi participarea la Uniunea Vamală susţinută de Rusia. O majoritate solidă continuă să susţină relaţii foarte bune cu Rusia, în pofida semnării Acordului de Asociere cu UE, atât dintr-o teamă faţă de Rusia, cât mai ales din motive economice, consideră analiştii. Un număr mare de moldoveni aleg să meargă să muncească în Rusia, în condiţiile în care R.Moldova supravieţuieşte economic din banii pe care aceştia îi trimit acasă. Această diviziune se va reflecta, cel mai probabil, şi în noul Legislativ.
