Preşedintele rus, Vladimir Putin, este inflexibil în ceea ce priveşte decizia sa de a scoate Rusia din sistemul sancţiunilor care i-au fost impuse de SUA şi UE din cauza implicării în conflictul din Ucraina şi a susţinerii separatiştilor pro-ruşi în estul ucrainean. Potrivit New York Times şi presei europene, liderul rus s-a folosit de „şarmul“ său, de trezoreria ţării şi a exploatat relaţii istorice şi ideologice pentru a viza metodic „verigile cele mai slabe“ din Uniunea Europeană într-o campanie menită să faciliteze exercitarea unei influenţe în zonele cele mai tulburi din Europa.
Se cunoaşte că unul dintre obiectivele lui Putin este spargerea fragilei unităţi occidentale asupra conflictului din Ucraina, iar liderul de la Kremlin acţionează prin presiuni şi influenţa pe care o obţine asupra unor state europene care acţio-nează potrivit voinţei şi scopurilor sale, obiectivul final fiind ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei de SUA şi UE. Şi nu numai, ştiut fiind că şi-a cumpărat cu finanţări masive, de milioane de euro, partide extremiste europene care acţionează ca pârghii ale Moscovei pentru distrugerea instituţiilor UE, aşa cum a promis Marine Le Pen, lider al Frontului Naţional, extrema dreaptă din Franţa. Recent, la Sankt Petersburg a avut loc o reuniune a acestor partide extremiste europene, la invitaţia unui important membru al formaţiunii ruse Rodina. Nici un mijloc nu este ocolit pentru ca Putin să dezbine şi să controleze UE şi sunt tot mai numeroase ţările căzute în admiraţia dictatorului de la Kremlin.
Miercuri, premierul noului guvern de extremă stânga din Grecia, Alexis Tsipras, se afla în vizită la Moscova şi înainte de călătorie s-a declarat împotriva sancţiunilor impuse Rusiei, considerându-le o „politică fără ieşire”. Comentând declaraţiile pro-ruse ale lui Tsipras şi ale membrilor guvernului său, analişti şi observatori occidentali estimează că alegerile din -Grecia au fost câştigate de fapt de… Putin.
Duminică, eforturile lui Putin de -a-şi racola partizani în UE au deschis o nouă fisură în Republica Cehă, după ce ambasadorul american la Praga a criticat decizia luată de preşedintele ceh, Milos Zeman, de a asista la ceremoniile organizate la Moscova de 9 mai pentru marcarea Zilei Victoriei. În februarie, Putin a vizitat Budapesta şi a semnat acorduri economice cu premierul ungar, Viktor Orban, criticat de UE pentru politica autoritară şi deciziile contrare politicii la nivel european.
Foarte zâmbitor, Putin l-a primit recent la Moscova pe preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, şi a salutat relaţiile cu naţiunea mediteraneană, care „au fost întotdeauna amicale şi reciproc benefice”. Benefice a fost, dar pentru Putin, care a obţinut autorizarea pentru navele militare ruse de a intra în porturile Ciprului. În schimb, a acceptat prelungirea unui credit rusesc de 2,5 miliarde dolari în condiţii mai bune pentru ciprioţi.
Nicosia răsplăteşte Moscova
Până în prezent, Rusia nu a fost capabilă să transforme eforturile sale de ridicare a sancţiunilor, care necesită aprobarea tuturor membrilor UE, dar a reuşit să pregătească o ruptură. Într-un interviu acordat la Nicosia, Anastasiades a declarat că Ciprul are serioase dubii asupra politicii Europei faţă de Rusia şi a făcut aluzie la un „grup” de state membre care au aceleaşi rezerve. A exclus ca Ciprul să rupă rândurile în acest moment în care există un consens în favoarea menţinerii presiunii economice asupra Rusiei, dar a precizat că se aşteaptă la un vot unanim în favoarea ridicării sancţiunilor când dosarul va fi reexaminat în vară. Anastasiades s-a declarat convins că Putin „realizează consecinţele unei noi intervenţii militare” în Ucraina şi va acţiona pentru punerea în practică a acordului de încetare a focului de la Minsk.
Fisurile apărute în politica Europei faţă de Rusia reprezintă o problemă dificilă pentru Donald Tusk, fost premier al Poloniei, în prezent preşedinte al Consiliului European, organism ce uneşte cei 28 de lideri europeni. Referindu-se la „consensul foarte fragil şi dificil” atins de ţările europene după ce Moscova a anexat Crimeea în martie anul trecut, el a declarat luna trecută că „pentru o Europă unită consensul este astăzi cea mai mare sfidare”. Abilitatea Moscovei de a provoca falii indiscrete în unitatea europeană a fost demonstrată în Cipru, o mică naţiune care, din cauza relaţiilor sale istorice, religioase şi economice strânse cu Rusia, a căpătat un rol supradimensionat ca actor esenţial în lupta geopolitică declanşată de conflictul din Ucraina.
Acorduri secrete
Tras în direcţii diferite de puteri externe, Cipru, membru UE din 2004, găzduieşte baze militare britanice şi vaste instalaţii de ascultare, permite Marinei SUA să utilizeze porturile sale şi acum Rusia s-a erijat ca protector diplomatic de importanţă vitală, în special raportat la ocupaţia militară a Turciei în nordul ţării şi ca o sursă majoră pentru industria serviciilor financiare, un pilon al economiei, în pofida crizei din 2013. Ca urmare, în timpul vizitei lui Anastasiades la Moscova, cei doi preşedinţi, cipriot şi rus, au semnat un acord care permite navelor de război ale Rusiei să acosteze la Limasol, centrul comercial al Ciprului puternic tributar ruşilor foarte bogaţi care au pus în funcţie societăţi-ecran unde şi-au transferat activele la adăpost. Anastasiades, care neagă că ar fi înclinat să se îndrepte spre Rusia, a precizat că acordurile militare semnate la Moscova sunt doar extinderi ale unui acord din 1996, dar clauzele acordurilor sunt total secrete şi deci este imposibil să ştii ce a reuşit să câştige Rusia. Ca lider al unei ţări mici, divizată după invazia turcă din 1974 şi situată pe o linie între Est şi Vest, Anastasiades spune că doreşte relaţii bune cu toate părţile şi „chair cu diavolul”: „Nu dispun de luxul de a-mi alege -preietenii”.
El a subliniat că Rusia ar putea obţine şi dreptul de a participa la cercetări şi la dezvoltarea rezervelor de gaz din largul coastelor Ciprului, drepturi monopolizate până în prezent de societăţi occidentale. Ambasadorul american în Cipru, Stanislav Osadci, a precizat pentru o publicaţie în limba rusă, una din numeroasele din Limasol editate pentru importanta populaţie rusofonă din oraş, că înţelegerea dintre Anastasiades şi Putin „a demonstrat că, în pofida tentativelor de izolare a Rusiei, există ţări care nu doresc aşa ceva”.
