Zi după zi, Estul ucrainean basculează în mâinile militanţilor pro-ruşi bine înarmaţi, fără a întâmpina o rezistenţă însemnată – ocupă clădiri administrative în peste 12 oraşe din Est, au luat cu asalt sediile guvernamentale în Lubansk şi au tras asupra poliţiei. Vizibil, Kievul nu mai poate controla situaţia din Est, pro-ruşii agresând pro-ucrainenii. John Kerry cere Rusiei „să părăsească Ucraina în pace“ şi avertizează că NATO nu va accepta efortul Kremlinului pentru modelarea peisajului securităţii regiunii.
Operaţiunea separatiştilor în Lubansk, dusă cu arme automate şi lansatoare de grenade, s-a soldat cu cucerirea de către pro-ruşi a acestei capitale a provinciei estice, situată chiar la frontiera cu Rusia. Separatiştii controlează deja o mare parte a provinciei vecine, Doneţk, unde au proclamat o „Republică populară” independentă şi au declarat un referendum de secesiune la 11 mai. Rebelii sunt tineri localnici înarmaţi, dar şi „oameni verzi” – bărbaţi cu mască şi uniforme militare fără însemne, ultra-înarmaţi. Controlul Lubanskului balansează puterea separatiştilor asupra întregului bazin Dombas – o bandă neîntreruptă de teritoriu vecină Rusiei – unde uzine siderurgice imense şi fabrici ale industriei grele reprezintă circa o treime din producţia industrială a Ucrainei. Este inima unei regiuni catalogată de Putin luna trecută drept „Noua Rusie”.
Mulţimea pro-ruşilor înarmaţi a preluat controlul clădirilor de stat şi la Horlivka, în timp ce Doneţk pare susceptibil să îşi declare autonomia după votul din mai. Guvernul de la Kiev pare să fi pierdut controlul ordinii în Estul ţării, unde reticenţa structurilor de securitate pentru apărarea sediilor guvernamentale a devenit o problemă.
Ambasada americană din Kiev a descris comportamentul militanţilor pro-ruşi – care au atacat o adunare de partizani ai Kievului, luni, cu bare de fier şi lanţuri şi deţin zeci de ostatici, între care şapte observatori militari europeni ai OSCE, neînarmaţi – ca „terorism pur şi simplu”.
Haosul continuă să se extindă în est, în pofida noilor sancţiuni impuse Moscovei de SUA şi UE. La Slaviansk, bastionul separatiştilor, în pofida baricadelor şi a automatelor kalaşnikov, viaţa continuă dar SUA şi UE acuză Moscova că dirijează insurecţia din estul ucrainean cu intenţia de a dezmembra ţara şi accelerează criza din Ucraina. Secretarul de Stat american, John Kerry, declara că „astăzi, Rusia caută să modifice peisajul de securitate al Europei Centrale şi de Est, dar, oricare va fi drumul ales de Rusia, SUA şi aliaţii noştri vor fi împreună în apărarea Ucrainei”.
El a repetat că Occidentul nu are în vedere o acţiune militară şi a avertiza în acelaşi timp că „teritoriul NATO este inviolabil”.
Furie la Moscova
În replică, preşedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat că noile sancţiuni americane şi europene ar putea afecta întreprinderile energetice occidentale în Rusia, dezminţind, între altele, prezenţa forţelor ruse în estul Ucrainei şi şi-a exprimat speranţa eliberării apropiate a observatorilor OSCE. Pe acelaşi ton au fost şi declaraţiile unor responsabili ruşi la Moscova, vice-ministrul de Externe, Serghei Riabkov subliniind că „dacă doresc să lovească sectorul rus al rachetelor, automat îşi vor expune cosmonauţii lor de pe Staţia spaţială internaţională (ISS)”. Iar vice-premierul Dmitri Rogozin arăta că rachetele Soiuz, după oprirea navetelor spaţiale americane, sunt singurul mijloc de a transporta echipajele de pe ISS.
Recesiune
Fondul Monetar Internaţional a estimat miercuri că situaţia din Ucraina a plonjat deja Rusia în recesiune datorită scăderii investiţiilor legate de sancţiunile occidentale. „Dacă definim o recesiune ca două trimestre consecutive de creştere negativă, atunci Rusia traversează în prezent o recesiune”, a declarat Antonio Spilimbergo, în fruntea unei misiuni a FMI la Moscova. Pentru 2014, instituţia financiară cu sediul la Washington a scăzut drastic previziunea sa de creştere, la 0,2%, faţă de 1,3% anterior.Previziunile FMI iau în seamă complicarea situaţiei şi nivelul semnificativ de incertitudine legată de tensiunile geopolitice şi de sancţiuni. Totul cu efect negativ asupra investiţiilor. După anexarea Crimeii de către Rusia, Banca Mondială evocase riscul unei recesiuni cu o cădere de 1,8% a economiei ruse în acest an.
Temutul GRU
Sancţiunile UE vizează şi agenţi ai serviciilor secrete ruse, între care GRU, Direcţia centrală de informaţii a Statului major al armatei ruse, care are la dispoziţie celebrele forţe speciale „spetsnaz”, evidenţiate în Afganistan şi Cecenia. Occidentul acuză prezenţa unor agenţi ai serviciilor secrete ruse în evenimentele din Crimeea şi în acţiunile destabilizatoare din estul Ucrainei. În spatele celor trei litere, GRU, se află cel mai secret serviciu secret rus, mai secret decât rivalul său puternic, KGB devenit FSB. În „Caietele intime ale DST (unul din serviciile secrete franceze), fostul director adjunct Raymond Nart arată că ofiţerii GRU sunt mai discreţi şi mai puţin politizaţi dar şi mai brutali decât „verii” lor din KGB. Prin vocaţie, KGB apără partidul în timp ce GRU apără statul. Potrivit italienilor, GRU s-a aflat în spatele tentativei de asasinare a Papei Ioan Paul al II-lea, un episod care arată că GRU nu se limitează doar la informaţii militare.
Dacă Vladimir Putin a recunoscut în final prezenţa militarilor ruşi în Crimeea, Rusia a negat mereu prezenţa GRU în estul şi sudul Ucrainei. Dovezi avansate de serviciile secrete ucrainene sunt fără echivoc – fotografii cu un ofiţer rus prezent în războiul Rusiei în Georgia, în 2008, dar recunoscut – deşi cărunt şi îmbătrânit – şi în fotografii făcute în evenimentele din Ucraina. Colonelul Strelkov, sfidează deschis Kievul. Serviciile secrete ucrainene nu au avut multă vreme decât un portret-robot creionat. Cunoscut ca „Strelok” (trăgătorul), misteriosul colonel Strelkov, cu identitatea adevărată Igor Girkine, ofiţer superior al GRU, era suspectat de Kiev că ar fi principalul responsabil al acţiunilor separatiste pro-ruse în estul Ucrainei. Semn al impunităţii de care se bucură insurgenţii în Dombas, colonelul a apărut public în acest weekend la Slaviansk, oraş devenit centrul revoltelor contra puterii de la Kiev în Dombas. El a revendicat explicit mai multe operaţiuni contra armatei ucrainene trimisă de Kiev pentru preluarea controlului în Dombas, una fiind cea de pe aeroportul din Kramatorsk. Strelkov s-a arătat sigur pe el şi pe unităţile sale, mai bine antrenate şi înarmate decât armata ucraineană, şi beneficiind de prezenţa diviziilor ruse de cealaltă parte a frontierei.
Rolul colonelului pare să depăşească cel al unui simplu ofiţer. Strategia mişcării separatiste l-a determinat pe Putin ca în loc să facă politică, să folosească activişti pro-ruşi, care de mai multe zile au trecut la acţiuni de intimidare, mai puţin sofisticate dar eficiente. Frica domină estul Ucrainei. Scopul este ţinerea referendumului din 11 mai, o repetare a scenariului din Crimeea, la care colonelul Strelkov şi oamenii săi au participat activ.
