Statele Unite au achiziţionat vineri de la Iran 32 de tone de apă grea în cadrul acordului istoric în dosarul nuclear, în ziua în care secretarul american de stat, John Kerry, şi ministrul iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, urmează să discute la New York despre chestiunea sensibilă a ridicării sancţiunilor împotriva Teheranului, relatează AFP.
"Această tranzacţie", în valoare de 8,6 milioane de dolari, "va aduce industriei SUA un produs crucial, permiţând în acelaşi timp Iranului să îşi vândă surplusul de apă grea", a afirmat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, John Kirby.
El a dat asigurări că "acest material nu este radioactiv şi nu prezintă niciun pericol pentru securitate" şi că va fi "revândut în următoarele săptămâni" pe piaţa americană în scopuri industriale şi de cercetare ştiinţifică.
Achiziţia acestei cantităţi de apă grea este prezentată la Washington ca făcând parte din acordul de la Viena privind problema nucleară iraniană, semnat la 14 iulie 2015 între marile puteri şi Teheran.
Acordul a intrat în vigoare la 16 ianuarie şi prevede, în contrapartidă la controlul internaţional asupra programului nuclear iranian, relaxarea sancţiunilor economice care apasă pe umerii Iranului şi reintegrarea progresivă a acestei ţări în economia mondială.
Pentru a discuta din nou despre acest dosar, Kerry şi Zarif, miniştri de externe ai unor guverne care nu mai au relaţii diplomatice din 1980, se întâlnesc încă o dată vineri la New York.
Cei doi oficiali au avut marţi o întrevedere la sediul ONU de la New York. Kerry a vorbit despre 'progrese' în discuţiile lor privind 'beneficiile' pe care le-ar putea avea Iranul după punerea în aplicarea a acordului de la Viena, criticat în cele două ţări.
În Iran, opozanţii preşedintelui Hassan Rohani consideră că acest control asupra programului nuclear a fost impus fără suficiente beneficii financiare pentru Republica Islamică. În SUA, republicanii din Congres sunt împotriva dorinţei preşedintelui Obama de a reintegra Teheranul în sistemul financiar şi monetar internaţional.
Teheranul s-a plâns în ultimele zile de reticenţele băncilor şi companiilor americane, europene sau asiatice în a face comerţ cu Iranul. Companiile americane se tem să nu fie afectate de legislaţia draconică din SUA, care continuă să sancţioneze Iranul pentru 'sprijinul adus terorismului' şi pentru programul său de rachete balistice.
