15.3 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialSusţinătorul lui Mao: Beijingul a marcat 50 de ani de la Revoluţia...

Susţinătorul lui Mao: Beijingul a marcat 50 de ani de la Revoluţia Culturală în tăcere

Beijingul a marcat 50 de ani de la Revoluţia Culturală în tăcere, oprind orice menţionare a haosului declanşat de Mao la 16 mai 1966 prin declaraţia de război contra „dictaturii burgheziei“.

În urmă cu o jumătate de secol, la 16 mai, Mao Zedong a declanşat un atac vizând spulberarea propriului aparat al Partidului Comunist (PC) de sus până jos, după ce concluzionase că mergea spre capitalism, arată Wall Street Journal şi New York Times. Milioane de tineri fanatici au răspuns, devenind „gărzile roşii“ ale lui Mao. Aşa a început Marea Revoluţie Culturală Proletară în China, o perioadă de nebunie mortală care a luat sfârşit doar la moartea lui Mao un deceniu mai târziu, în 1976. 1,5 milioane de chinezi au fost bătuţi până la moarte, împinşi să se sinucidă sau ucişi în lupta dintre facţiunile Gărzii Roşii.

Semnalul revoluţiei tineretului din 1966 a fost dat de Mao, care a acuzat „reprezentanţii burgheziei“ că infiltrează toate colţurile partidului în cadrul unui vast complot, menit să restaureze vechea societate capitalistă. Tiranul îmbătrânit se temea de aceşti „duşmani de clasă“ care l-ar fi aruncat când ar fi murit, asemenea liderului sovietic Nikita Hruşciov. În fruntea listei ţintelor lui Mao se aflau preşedintele Liu Shaoqi şi Deng Xiaoping, care era atunci însărcinat cu administrarea partidului. Bande ale gărzilor roşii, mulţi dintre membri fiind copii de şcoală, au început jafurile caselor „contra-revoluţionarilor“.

Tortura preferată de gărzile roşii era „poziţia avionului“, cu răsucirea braţelor oamenilor la spate până la dislocarea articulaţiilor, apoi împingerea capului în jos. Mulţimea frenetică a început apoi să recurgă la scene teribile. O armă preferată era un lanţ de bicicletă învelit într-un cauciuc, pentru a provoca leziuni interne fără să iasă sânge. „Lumea nu părea că este guvernată de oameni, ci de călăi sau bestii“ scria Ji Xianlin, un erudit în sanscrită cu doctorat în Germania şi şef al departamentului limbilor estice la Universitatea din Beijing, un bastion al Gărzii Roşii. Zeci de profesori şi din personalul primului colegiu din China s-a sinucis chiar în primele luni. Ji aminteşte că nu mai puteau suporta umilinţele. Unii au luat somnifere, alţii s-au aruncat în faţa trenului sau de pe clădirile înalte.

Sinucideri şi torturi

Aparent, Mao s-a declarat surprins de amploarea furiei anti-establishmentului când s-a ajuns la un cvasi-război civil şi Gărzile Roşii se luptau unii cu alţii cu mitralierele, mortiere şi tancuri. După moartea lui Mao, la 9 septembrie 1976, principala preocupare era cum să i se păstreze memoria şi trupul. S-a decis ca Mao să fie pus într-un mausoleu din piaţa Tienanmen.

Actualul lider al Chinei, Xi Jinping, nu suportă denigrarea lui Mao, chiar dacă propriul tată, Xi Zhongxun, unul din principalii locotenenţi ai lui Mao, a fost epurat în Revoluţia Culturală şi o cumnată a fost ucisă.

„Visul Chinez“ al lui Xi depinde în mare măsură de tăcere, secret şi propagandă faţă de Revoluţia Culturală care a traumatizat 100 de milioane de chinezi. Autorităţile nu permit discuţii deschise asupra acestei epoci, de teamă că s-ar discredita Mao şi ar fi minată autoritatea partidului. China de astăzi este departe de a fi pe punctul unei alte revoluţii culturale şi a 50-a aniversare a debutului epocii traumatizante a rămas fără ecou în mediile oficiale.

Astăzi, preşedintele chinez, Xi Jinping, caută la rândul său să debaraseze partidul de relele cum ar fi corupţia, decadenţa morală, pierderea voinţei de a lupta pentru o cauză. Răspunsul său a fost impunerea unei ordini rigide pentru a sufoca criticile membrilor de partid, cărora le sunt interzise „discuţiile nepotrivite“.

În pofida diferenţelor evidente, primii trei ani de la venirea la putere, preşedintele Xi Jinping i-a petrecut resuscitându-l pe Mao, preluând retorica şi practicile acestuia. El a concentrat puterea în mâinile sale şi a flirtat cu un simbol al cultului perso­nalităţii al Revoluţiei Culturale.   

Cele mai citite

Oamenii de știință din Israel au făcut o descoperire remarcabilă legată de o supernovă

În urmă cu aproximativ 20 de milioane de ani, într-o galaxie nu foarte îndepărtată, o stea de mari dimensiuni a explodat şi a trimis...

Maestrul Victor Rebengiuc și actrița Mariana Mihuț au primit titlul de „ Cetățean de Onoare” al Ploieștiului

Actorii Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc au primit, miercuri, titlul de cetăţean de onoare al municipiului Ploieşti, în cadrul unei şedinţe extraordinare a Consiliului...

Reforma austerității, îmblânzită. Plafonări peste plafonări de la Guvern

După austeritatatea de anul trecut și cu un deficit bugetar la limită, Executivul face cadouri pentru români, iar angajații din companiile de stat pot...
Ultima oră
Pe aceeași temă