Unele probleme legate de agenda diplomatică maschează prea puţin relaţiile deteriorate dintre Washington şi Tel Aviv. Programată de două luni, vizita premierului israelian, Benjamin Netanyahu, la Washington pe 18 martie a fost anulată precipitat, luni, 7 martie.
A urmat o mare confuzie între cele două capitale. Vizita premierului israelian ar fi coincis cu reuniunea anuală a grupului de presiune american pro-israelian Aipac, la care el a participat de câteva ori, iar preşedintele Barack Obama trebuie să efectueze în acelaşi moment o vizită istorică în Cuba. Potrivit unor surse diplomatice citate de media americană şi europeană Netanyahu avea în vedere să avanseze deplasarea sa cu 48 de ore pentru a se întâlni cu liderul american, dar acesta nu a găsit loc în agenda sa. În final, premierul a decis să anuleze deplasarea.
Într-un comunicat, biroul premierului Netanyahu asigura că ambasadorul la Washington, Ron Dermer, prevenise Casa Albă pe 4 martie că vizita avea „şanse” să fie anulate, motivul avansat fiind că premierul doreşte să evite să se amestece în procesul electoral, în desfăşurare în SUA. În această perioadă a primarelor, Netanyahu ar fi trebuit să răspundă invitaţiei conferinţei anuale a Aipac.
Acest episod este un nou incident în relaţiile deja tensionate dintre Administraţia Obama şi Netanyahu. Cotidienele Haaretz şi Yadioth Ahronoth legau incidentul de discuţiile în curs asupra reînnoirii ajutorului militar american pentru Israel. Netanyahu preferă să facă afaceri cu viitorul preşedinte (american), scrie Yedioth. Actualul cadru, definit în 2007, prevede 30 miliarde dolari pentru 30 de ani dar Netanyahu invocă ameninţarea iraniană pentru a cere mai mult pentru următorii ani.
Condamnarea atacurilor teroriste
Vicepreşedintele american Joe Biden a început miercuri, în Israel, a doua zi a vizitei sale în Orientul Mijlociu, pe fondul unui nou acces de violenţe palestiniene, care au costat viaţa unui compatriot. A avut întâlniri cu premierul israelian Benjamin Netanyahu şi apoi cu preşedintele palestinian, Mahmoud Abbas, în timp ce Ierusalim şi Cisiordania au fost teatrul unor noi atacuri în timpul dimineţii.
Conflictul israelo-palestinian nu se anunţa ca fiind dominant al vizitei lui Biden, dar Israel şi Ierusalim, care de cinci luni sunt ţinta unui lanţ de violenţe aproape cotidiene, au fost marţi şi miercuri teatrul atacurilor anti-israeliene, soldate cu un mort, 15 răniţi şi uciderea atacatorilor palestinieni.
Doi palestinieni cu vârsta de 20 ani au deschis focul asupra unui autobuz într-un sector evreiesc ultraortodox din nordul Ierusalimului. Un automobilist înarmat s-a oprit şi a tras în direcţia lor. Agresorii au fugit în direcţia oraşului-vechi din Ierusalimul de Est, partea palestiniană a oraşului anexată şi ocupată de Israel. Cei doi au deschis din nou focul rănind grav un bărbat de 50 de ani, care, potrivit echipelor de salvare, ar putea fi un palestinian din Ierusalimul de Est, atacatorii fiind ucişi de forţele de securitate. Puţin mai târziu, în Cisiordania, un palestinian a fost ucis de poliţia israeliană după ce încercase să înjunghie un membru al forţelor de securitate.
Conflictul israelo-palestinian a trecut în plan secund, media israeliană concentrându-se asupra coincidenţei acestui nou val de violenţă cu vizita vice-preşedintelui american, Joe Biden. Marţi, în ziua sosirii acestuia în Israel, au fost comise patru atacuri anti-israeliene. Unul dintre ele s-a produs în apropierea locului unde Biden a făcut o vizită de prietenie fostului preşedinte şi deţinător al Premiului Nobel pentru Pace, Shimon Peres. Un tânăr palestinian a înjunghiat cu cuţitul mai mulţi trecători la Jaffa, unul din siturile turistice cele mai frecventate din Tel Aviv. Un turist american identificat ca Taylor Allen Force, a murit şi alte 12 persoane sunt rănite. Alte trei atentate comise de palestinieni izolaţi au făcut trei răniţi în Ierusalimul de Est şi la Petah Toqwa, lângă Tel Aviv.
Palestinienii vor independenţă
Biden a condamnat atacurile în termeni foarte fermi „atacurile brutale” din Tel Aviv, subliniind că „nu există nici o justificare pentru astfel de acte teroriste”. Le Monde citează experţi potrivit cărora violenţa, spontanee, rezultă din vexaţiile ocupaţiei, din continuarea colonizării şi din absenţa oricărei perspective apropiate a independenţei şi din frustraţiile economice. La rândul său, Guvernul israelian acuză conducerea palestiniană că incită populaţia la ură şi refuză să revină la masa negocierilor. Perspectiva reglementării conflictului pare total blocată, ultima iniţiativă diplomatică americană a capotat în aprilie 2014.
Teritoriile palestiniene, Ierusalim şi Israel, sunt în mijlocul violenţelor declanşate la 1 octombrie care au costat viaţa a 184 de palestinieni, 28 israelieni, a doi americani, unui eritreean şi unui sudanez.
Administraţia americană a precizat că Biden „nu va prezenta nici o nouă iniţiativă majoră” privind conflictul israelo-palestinian. Vizita lui Biden va atinge numeroase puncte de interes comun, situaţia din Siria, influenţa iraniană în regiune, ameninţarea jihadistă etc. În mod special, va aborda problema crucială a reînnoirii ajutorului american către Israel. După ani de crispare bilaterală cu un vârf al tensiunilor în 2015 asupra problemei iraniene, acest ajutor şi vizita lui Joe Biden sunt menite să materializeze robusteţea acestei relaţii.
Miza ajutorului militar american
Israelienii sunt îngrijoraţi că Administraţia Obama, iritată de împotmolirea conflictului israelo-palestinian, ar putea întrerupe în ultimele sale luni susţinerea istorică a Israelului în sânul instanţelor internaţionale. Wall Street Journal evoca exemplul susţinerii unei rezoluţii la ONU care cere israelienilor şi palestinienilor să accepte un compromis.
Israelul urmează să obţină avioane de luptă F-35 şi F-16, piese de schimb, rachete şi sisteme de colectare a informaţiilor. Un singur F-35 costă circa 110 milioane dolari. SUA s-au angajat să garanteze că Israelul menţine „un avantaj militar calitativ”, care îi permite să învingă „orice ameninţare convenţională, cu minimum de pierderi”. Israelul şi partizanii săi susţin că mica naţiune serveşte ca un punct de primă linie pentru democraţiile occidentale într-o regiune pradă haosului, şi astfel merită o asistenţă excepţională.
Media susţine că liderii isarelieni speră să obţină pe viitor un ajutor mai mare, Netanyahu pregătind un sistem de apărare de cel puţin 40 miliarde dolari pentru 10 ani, fiind în curs cheltuieli pentru dezvoltarea sistemelor de apărare aeriană. Diplomaţii americani avertizează că cifrele sunt privite atent şi că suma nu înseamnă totul, ci modul în care banii sunt cheltuiţi, ceea ce înseamnă cât merge spre antreprenori ai SUA şi în ce mod Israelul poate aloca sume spre propriile firme.
În nord, Israelul face faţă armatei şiite Hezbollah, care luptă în războiul ce face ravagii în Siria. La est, Iranul. La sud, jihadiştii Statului Islamic care luptă cu trupele egiptene în Sinai, cu ajutorul Hamas, mişcarea islamistă radicală din Gaza.
