Delegaţia britanică la G20 a descoperit online „Mesajul Japoniei adresat Marii Britanii şi UE“, un avertisment al guvernului nipon legat de Brexit conform căruia dacă negocierile cu europenii vor lua o turnură neplăcută, grupurile industriale şi băncile nipone se vor transfera pe continent.
Documentul de 15 pagini al guvernului de la Tokio este un avertisment sec cu delocalizarea şi ar trebui să-i pună pe gânduri pe partizanii Brexitului, care asigură că ieşirea Marii Britanii din UE nu va avea nici o consecinţă dăunătoare pentru economia ţării. Guvernul japonez are în vedere explicit o serie de retrageri ale grupurilor industriale, în ipoteza în care negocierile între UE şi Londra vor lua o turnură proastă. Dorinţa japonezilor este ca „să se facă totul ca actualul mediu de afaceri să fie menţinut“, adică să nu se schimbe nimic.
În caz contrar, riscul este formulat explicit: „grupurile nipone cu sediul în Marea Britanie ar putea decide transferarea sediilor lor în Europa Continentală, dacă regulile europene încetează să fie aplicate în Regatul Unit după retragerea sa din Uniune“.
Marea Britanie este de multă vreme preferată de firmele japoneze care au optat pentru Uniunea Europeană şi motivul nu a fost insularitatea comună a celor două ţări. Costurile forţei de muncă erau mai mici decât pe continent, sindicalismul mai puţin ameninţător, guvernul mai primitor şi piaţa capitalurilor mai accesibilă, cu prezenţa City-ului. Jumătate din investiţiile nipone în Europa comunitară sunt în industria automobilului (Nissan, Honda, Mitsubishi…) în finanţe (Nomuria, Daiwa…), farmacie (Takeda, Eisai) sau tehnologia informaţiei (Hitachi, Fujitsu). În total, în Marea Britanie, Japonia are 140.000 de persoane, faţă de 40.000 în urmă cu un sfert de secol.
Dublă naţionalitate?
Pentru a rămâne europeni, britanicii sunt tentaţi de dubla naţionalitate. Documentul publicat luni a fost alcătuit după ancheta unei „task force“ asupra diferitelor firme nipone. Tonul este direct, chiar aspru faţă de Londra. „Un număr de firme japoneze, adesea la sugestia guvernului, au investit activ în Marea Britanie, atunci considerată poartă de intrare spre Europa, şi au pus în funcţie lanţuri de valori în Europa. Din această cauză, cerem ferm ca Regatul Unit să ia totul în serios şi să răspundă în mod responsabil pentru a minimaliza efectele nefaste asupra acestor întreprinderi“.
Documentul redă o listă precisă a „cererilor“ întreprinderilor, un soi de caiet de doleanţe, care oferă o concretă trecere în revistă a problemelor pe care le pune Brexit marilor grupuri industriale şi financiare, fie că sunt japoneze sau nu. De asemenea, guvernul de la Tokio lasă de înţeles că sediile băncilor nipone ar putea delocaliza din Londra dacă negocierile Brexit nu vor mai permite acestora libertatea de a lucra în UE (faimosul „paşaport european“) sau dacă acele negocieri vor pune capăt capacităţii City-ului de a găzdui Camerele de compensaţie în euro.
O altă temere, scăderea exporturilor produselor nipone fabricate în Europa spre terţe pieţe – produsele „made in UK“ riscă practic să îşi piardă certificatul de origine din UE, „ceea ce înseamnă că aceste companii nipone ce lucrează în Europa nu vor mai putea beneficia de avantajele zonei de liber-schimb la care participă UE“. De asemenea, raportul cere Marii Britanii să rămână deschisă mâinii de lucru din Uniune pentru a nu crea „un mare haos“ pe piaţa muncii.
La Londra, la redeschiderea sesiunii Camerei Comunelor, ordinea de era promiţătoare – David Davis, ministru însărcinat oficial cu „ieşirea din UE“ urma să dezvăluie strategia guvernului britanic pentru a pune în funcţie alegerea alegătorilor la referendumul din 23 iunie. Dar Brexit are dificultăţi în a lua formă şi una din problemele majore este cea privind sistemul imigraţiei.
