Declarația președintelui turc, Tayyip Erdogan, că trupele sale sunt în Siria pentru a înlătura regimul lui Bashar al-Assad l-a iritat pe noul său aliat, Vladimir Putin, ale cărui trupe luptă împotriva rebelilor sirieni.
„Prietenul“ american, în schimb, Donald Trump a aprobat afirmaţia liderului turc.
Trei lideri cu personalități atât de puternice Trump, Putin și Erdogan – nu pot să coopereze în liniște și pace dacă interesele lor sunt diferite. Iar în ceea ce privește Siria, telefonul roșu s-a încins în toate direcțiile și au existat mai multe scurte înțelegeri.
Cea mai importantă înțe-legere, dezvăluită de serviciile secrete israeliene, părea bătută în cuie și se observa cu ochiul liber că funcționează. Este vorba de „o linie de cooperare“ între SUA, Rusia și Turcia în lupta împotriva ISIS în anumite zone ale Siriei. Trump și Erdogan acceptaseră colaborarea cu trupele pro-Assad, adică luptătorii din organizația teroristă libaneză Hezbollah, milițiile șiite irakiene și iraniene, care se află sub comanda Gărzilor Revoluționare Iraniene.
Israelul, Iordania și Emiratele Arabe Unite erau la curent cu această înțe-legere și o acceptaseră în schimbul securității zonei din sudul Siriei.
Mai precis, în schimbul securității zonei-tampon de la granița cu Israelul și Iordania. Barack Obama își rezervase o victorie decisivă împotriva mult-trâmbițatului război împotriva ISIS pentru sfârșitul mandatului. Donald Trump i-a refuzat acest „spectacol”, trimițându-și emisari să conspire cu puterile implicate în conflict pentru a amâna o victorie decisivă până după 20 ianuarie, când își începe mandatul. Până atunci, și Turcia, și SUA au închis ochii la bombar-darea atroce, de către aviația lui Putin și Assad, a țintelor civile din Alep, cândva al doilea cel mai mare oraș al Siriei, acum un morman de ruine. Țintele predilecte au fost spitalele, școlile și piețele, pentru a determina populația să plece. Singura poziție dinspre Washington față de măcelul din Alep a fost îndemnul consilierului pe probleme de securitate națională al lui Trump, Michael Flynn, către Moscova „to slow down”. Adică să domolească ritmul! Assad, încrezător în „zeul” său, Putin, și-a permis să atace, la 24 noiembrie, trupele turcești staționate la 15 kilometri de orașul Al-Bab, ucigând patru soldați și rănind zece. Telefonul roșu s-a încins între Ankara și Moscova, până ce Erdogan a obținut o declarație publică din partea Kremlinului, nu că dezaprobă atacul, cum ar fi vrut Turcia, ci doar că aviația rusească nu a fost implicată. Trilaterala începea să se destrame.
Israelul a atacat trupele lui Assad
Consilierii lui Trump abia au reușit să gestioneze această criză apărută în trilaterală. Însă, între timp s-a aflat că duminică, 27 noiembrie, avioanele rusești, de data asta, au bombardat trupele rebelilor sirieni din „zona in-terzisă“, adică din zona ce trebuia să fie tampon, în sud, la granița cu Israelul și Iordania. Bombardamentul rușilor asupra orașelor Jasim și Daraa s-a produs după trei luni în care rușii nu au activat în zonă, conform înțelegerii. Donald Trump a realizat că „prietenul“ Putin, înhăitat cu criminalul Assad, nu are nici un gând să respecte vreo înțelegere, urmărind doar să paralizeze SUA și Turcia, până la punctul când nu vor mai putea schimba nimic. Atunci a venit declarația lui Erdogan că trupele sale sunt în Siria pentru a înlătura regimul Assad, declarație considerată de Kremlin „neașteptată” din partea aliatului său. Numai că declarația lui Erdogan era un mesaj de la Trump că relațiile de prietenie cu Rusia debutează cam prost. Și, ca mesajul să fie bine înțeles de către Putin și Assad, aviația israeliană a atacat, în noaptea de 29 noiembrie, un depozit de armament al armatei lui Assad din Al-Saboorah, o subur-bie vestică a Damascului, și un convoi cu arme și muniție pentru Hezbollah. Conform presei libaneze, avioanele israeliene au atacat cu rachete Popeye din spațiul aerian al Libanului. Depozitul se afla în aproprierea autostrăzii spre Beirut, iar convoiul Hezbollah se deplasa spre Liban. Tot ce a putut să facă Assad a fost să bombardeze, din nou, ținte civile, de data asta convoiul de refugiați din Alep, în mare majoritate femei și copii: 46 de victime! Războiul din Siria devine plaga mileniului III.
Diplomație. Responsabilitatea pentru securitatea globală
Între Washington, Ankara și Kremlin a început o vânzoleală. Telefoane, emisari, rușii „uimiți”, turcii mirați de „uimirea” rușilor, americanii încercând să impună o linie, poate nu „roșie”, că de când a trasat-o Barack Obama și a fost primul care a călcat-o, este compromisă. Totuși, Donald Trump l-a readus pe Vladimir Putin în „banca” sa. După mai multe convorbiri cu Recep Tayyip Erdogan, în care s-a convins că trilaterala e total compromisă și că turcul se dă cu americanul, liderul de la Kremlin a ieșit cu o declarație. „Rusia este gata să coopereze cu noul lider al SUA, de anul viitor!“. Acum, ce o însemna „de anul viitor“ rămâne de văzut! Putin și-a exprimat și „speranța“ că Moscova și Washington își vor asuma împreună responsabilitatea pentru securitatea globală!
