Demisia premierului grec, Alexis Tsipras, anunţată joi seară în direct, şi alegerile legislative anticipate din septembrie nu îngrijorează prea mult responsabilii europeni şi reprezentanţii creditorilor Greciei. Dimpotrivă.
La Bruxelles, ultima mişcare politică a lui Tsipras a fost anticipată, chiar dorită de creditorii Atenei. Comisia Europeană a luat notă de anunţul Greciei. „Cheia succesului va consta într-o largă susţinere a MOU (Memorandum of Understanding – lista condiţiilor asupra cărora s-a angajat ţara în schimbul ajutorului de 86 miliarde euro) şi respectarea angajamentelor“, anunţa joi seară Annika Breidthardt, purtător de cuvânt al CE. Martin Selmayr, directorul de cabinet al preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker, preciza, la rândul său, că „alegerile anticipate în Grecia ar putea fi o oportunitate pentru extinderea susţinerii programului de stabilitate al MES (al treilea plan de ajutor), care tocmai a fost semnat de Tsipras“. Iar preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, declara: „Sper că alegerile vor conduce spre o susţinere mai mare a planului de ajutor din partea Parlamentului grec. Sper că vor avea loc relativ repede, pentru ca Grecia, aşa cum s-a prevăzut, să poată lua deciziile importante în octombrie“.
După ce o treime a deputaţilor partidului Syriza au votat contra planului de ajutor la Atena, săptămâna trecută, demisia lui Tsipras era anticipată – preciza o sursă diplomatică de la Bruxelles, subliniind că „această demisie este considerată o oportunitate de către creditorii Greciei, care speră ca Tsipras să fie reales, iar asta va permite clarificarea situaţiei politice şi alcătuirea unui guvern mai coerent, care va susţine planul de ajutor şi implementarea reformelor cerute în schimb“.
Aceste alegeri anticipate erau dorite de luni de zile, mai mult sau mai puţin deschis, de unii responsabili europeni, care le vedeau drept un
mijloc de „curăţare“ a coaliţiei guvernamentale elene de
elementele cele mai radicale, cele care, asemenea lui Iannis Varoufakis, ex-ministru de Finanţe, au susținut, în timpul negocierilor între Atena şi creditorii săi, mai degrabă ieşirea Greciei din zona euro, nu menţinerea ei.
Analiştii estimează că votul ar putea deplasa formaţiunea Syriza, a lui Tsipras, spre centrul politic şi va marginaliza disidenţii, consolidând susţinerea politică înainte ca efectele cele mai severe ale planului de salvare să înceapă să „muşte“.
Replieri interne
Premierul grec, anunţând alegeri anticipate, dorește să nu dea răgaz opoziţiei sale interne. Aripa cea mai de stânga din Syriza a decis să fondeze un nou partid, cu 25 de deputaţi, dar membrii săi nu se vor putea organiza dacă alegerile anticipate, provocate de demisia lui Tsipras, vor avea loc la 20 septembrie. Statis Kuvelakis, membru al Comitetului Central al Syriza şi aparţinând curentului „Platforma de stânga“, s-a alăturat ex-ministrului Redresării, Panaiotis Lafazanis, pentru alcătuirea partidului Unitatea Populară, cum se numea partidul lui Salvador Allende. „Diferenţa noastră fundamentală față de linia lui Alexis Tsipras este că noi vrem suprimarea memorandumului, şi nu gestionarea lui. Fie vor fi euro şi memorandumul, fie ruptura“, preciza Kuvelakis pentru Libération.
Rămâne de văzut ce procent din populaţie îi va urma. Pentru că, organizând atât de rapid alegerile,
Tsipras vrea să „omoare din faşă“ această opoziţie de stânga. Potrivit presei grecești, „el nu oferă timp opoziţiei sale interne să se organizeze. Or, aceasta suferă de conflicte, neînţelegeri, diferenţe strategice. Este foarte dificil să le depăşească într-un timp atât de scurt“. Ziariştii şi analiştii consideră că este „imposibil ca negocierile să se încheie în zece zile, pentru că unele persoane nu şi-au mai vorbit de zece ani“. În ce priveşte dreapta elenă şi partidele social-democrate, ele au căzut vertiginos după 2010 şi nu au un lider, deci nu par să constituie un pericol imediat pentru Alexis Tsipras. Strategia sa este de a face totul pentru păstrarea ţării în zona euro, dar şi pentru a se menţine la putere.
Ieşire din corzi
Planul de ajutor, votat la 14 august, nu a trecut în Parlament decât cu voturile opoziţiei, cele ale social-democraţilor din Pasok, ale conservatorilor Noii Democraţii sau ale aleşilor partidului To Potami (centru-dreapta). În sânul majorităţii guvernamentale, doar 118 deputaţi l-au aprobat. Iar Alexis Tsipras nu mai este în măsură să guverneze şi în prezent nu poate conduce nici cu Pasok, nici cu To Potami.
Cu disidenţii din partid care se opun memorandumului şi denunţă o „lovitură de stat“ din partea Uniunii Europene, guvernul este privat de orice marjă de manevră, dar măsurile de austeritate nu au fost încă declanşate, iar efectele lor nu sunt încă resimţite de populaţie şi din aceste motive Tsipras a decis să accelereze subit calendarul politic. Alegerile îi vor permite să-şi reînnoiască mandatul, strategia de alianţe; în cadrul cabinetului său, unii afirmă că el beneficiază de o bună cotă de popularitate şi speră să obţină circa 40% din voturi.
