"Vreau să lupt pentru pământul meu, vreau să contribui la redresarea regiunii mele", declară pentru AFP Irina Dovgan, candidată independentă la alegerile legislative anticipate de duminică într-un oraş simbolic, Slaviansk, primul bastion al rebelilor preluat de forţele ucrainene în iulie. Dacă va fi aleasă, ea promite să "apere interesele alegătorilor" şi să "lupte împotriva corupţiei care este principala problemă a ţării".
În vârstă de 52 de ani, femeia care a ajutat soldaţii ucraineni, s-a schimbat la 24 august, când zeci de bărbaţi au pătruns în locuinţa sa din Iasinuvata, în apropiere de Doneţk, principalul fief separatist. Ea a fost dusă într-un sediu al separatiştilor, unde a fost bătută şi ameninţată cu violul. Calvarul ei însă abia începea. Răpitorii ei au decis să o trimită în piaţa publică din centrul Doneţkului, unde i s-a pus un drapel ucrainean pe umeri şi o pancartă pe care scria "agentă a forţelor punitive, ea ne ucide copiii", pe piept.
După câteva săptămâni de convalescenţă la Kiev, ea a decis să reia lupta, de această dată pentru a intra în Parlament, scrie Mediafax.
Nadia Savcenko şi-a construit o reputaţie de soldat dur şi combativ pentru a intra în aviaţie, foarte puţin deschisă pentru femei. Mobilizată în Irak în 2004-2005, ea a fost supranumită "GI Jane" de presa ucraineană. Atunci când a izbucnit conflictul, ea a plecat să lupte în est în cadrul batalionului Aidar, una dintre grupările de femei voluntare formate pentru a sprijini armata în faţa separatiştilor.
La începutul lui iulie, autorităţile ruse au anunţat arestarea ei şi au acuzat-o de uciderea deliberată a doi jurnalişti ai televiziunii publice ruse în estul Ucrainei, la jumătatea lui iunie. Potrivit acuzării, ea ar fi transmis prin telefon poziţia acestora armatei ucrainene şi a ajuns în Rusia deghizată în refugiată. Potrivit Kievului, unde ministrul de Externe apără fără încetare cazul ei, ea a fost arestată în apropiere de Lugansk de separatişti înainte de a fi predată autorităţilor ruse.
La 10 octombrie, ea a fost internată la institutul Serbski, cunoscut pentru internarea a numeroşi disidenţi sovietici. Anchetatorii au justificat această măsură prin "gravitatea infracţiunii sale pasibile de pedeapsa cu moartea sau închisoarea pe viaţă".
