Parlamentul European a votat în favoarea planului ce prevede o coordonare mai strânsă a politicilor de apărare ale statelor membre, informează RFI.
Acest plan presupune că Europa va miza mai puțin pe protecția militară a Statelor Unite, în condițiile în care președintele ales, Donald Trump, a dat de înțeles că va reduce sprijinul militar pentru aliații din cadrul NATO.
Votul final privind această inițiativă îi va aparține Consiliului European care reunește șefii de stat și de guvern din UE.
“Rolul Marii Britanii este foarte important în această chestiune”, consideră Șerban Cioculescu, lector la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București.
Citește și: Daily Mail: UE se pregăteşte de război cu Putin. Statele membre îşi iau soarta în propriile mâini
Dezbaterea din Strasbourg vine pe fondul alegerii lui Donald Trump ca președinte al SUA și pe fondul temerilor în rândul liderilor europeni că președintele ales va ajunge la un acord cu Vladimir Putin, care ar putea lăsa unele țări din UE vulnerabile.
Europarlamentarii reuniți în sesiune plenară la Strasbourg au aprobat planul, 369 dintre ei votând pentru și 255, împotrivă. S-au opus rezoluției europarlamentarii eurosceptici, de extremă dreaptă și de extremă stângă. Planul de apărare a fost avansat în septembrie de către Franța și Germania.
Parlamentul European nu este for decizional în acest dosar, fiind nevoie de consensul liderilor statelor membre. Însă susținerea exprimată de legiuitorii europeni indică în mod clar că la nivelul partidelor importante există voința politică pentru ca Uniunea Europeană să pună în practică acest plan de apărare, cel mai ambițios din ultimele decenii.
“Pe termen lung, americanilor nu le va păsa de securitatea Europei. Rezultatul alegerilor din Statele Unite face ca sporirea capacității europene de apărare să devină o problemă de extremă urgență”, a spus europarlamentarul german Michael Gahler, conform agenției Reuters preluate de Agerpres.
În timpul campaniei electorale, Trump a spus că unele state aliate se bucură de protecția SUA deși cheltuiesc insuficient pentru propria apărare. În ciuda asigurărilor venit rapid de la șeful NATO, Jens Stoltenberg, aceste comentarii au ridicat semne de întrebare, precum și temeri că, odată devenit președinte, Trump ar putea sista finanțarea americană către NATO într-un moment în care relația Europei cu Rusia este una foarte tensionată.
În ce privește Marea Britanie, Londra a blocat ani la rând planurile pentru o apărare europeană comună și a obiectat mereu față de proiectul unei armate europene coordonate de la Bruxelles. Franța, care este, alături de Regatul Unit, cea mai importantă putere militară din Europa, întrevede acum un culoar ideal pe care să facă să avanseze, împreună cu Germania, așa-numita strategie de apărare comună, subliniind, totodată, că nu este vorba despre “o armată a UE”.
Sunt în discuție câteva idei: înființarea unui centru de planificare ce va coordona misiunile de antrenament, detașarea de forțe speciale în situații de criză, cooperarea în vederea dezvoltării unor noi sisteme militare și revizuirea anuală a cheltuielilor pe apărare în blocul european.
Liderii statelor membre ale Uniunii Europene vor discuta pe marginea acestui proiect la summit-ul din decembrie de la Bruxelles. Apoi guvernele naționale vor conlucra cu Federica Mogherini, coordonatoarea politicii externe a UE, pentru formularea unor propuneri clare.