Ramush Haradinaj, fost premier kosovar, a fost arestat în Franţa, pe aeroportul Bale-Mulhouse în baza unui mandat de arest internaţional, emis de Serbia, care îl acuză că a torturat şi asasinat zeci de persoane în timpul războiului din 1998 până în 1999.
În prezent responsabil al opoziţiei kosovare, Ramush Haradinaj, 48 ani, a fost achitat în 2012 de Tribunalul Penal Internaţional pentru ex-Iugoslavia (TPIY). În 2015, el a fost reţinut un timp scurt în Slovenia. Potrivit unor surse apropiate de ancheta franceză, acest fost înalt responsabil al Armatei de eliberare din Kosovo, UCK, în timpul gherilei contra forţelor Belgradului, a fost ales prim-ministru al Kosovo în decembrie 2004. A demisionat după 100 zile pentru a răspunde în faţa TPIY acuzaţiilor de crime de război contra civililor sârbi, dar şi albanezi şi romi în Kosovo. El a fost achitat de cele 37 de capete de acuzare, decizie care a antrenat manifestaţii de protest la Belgrad. În schimb, la revenirea de la Haga, Haradinaj a fost primit la Pristina cu onoruri militare şi de o mulţime de oameni.
Haradinaj a fost arestat pe aeroportul Bale-Mulhouse (estul Franţei) unde sosise cu un zbor provenind din Pristina şi ministrul kosovar de Externe a precizat că arestarea a fost făcută în virtutea unui mandat emis de Serbia şi justiţia franceză urmează să examineze această cerere.
În timpul conflictului cu forţele sârbe, unitatea sa „Vulturii negri”, controla o regiune frontalieră cu Albania, principala cale de intrare a armelor destinate rebelilor UCK. Grupul său este acuzat de Serbia că a torturat şi ucis zeci de civili sârbi, ale căror trupuri au fost descoperite în apropierea lacului Radonjici, în regiunea Decani. În 2017, va fi pus în funcţie un tribunal internaţional pentru judecarea crimelor comise de membrii gherilei kosovare în timpul războiului. Printre persoanele susceptibile de a fi puse sub acuzare figurează şi Hashim Thaci. Preşedintele kosovar apare într-un raport din 2010 al Consiliului Europei privind torturile şi execuţiile presupuse comise de membrii UCK asupra a circa 500 de prizonieri sârbi, albanezi şi romi în timpul războiului.
Gherila din 1998-1999 s-a încheiat cu separarea acestei regiuni majoritar albanofonă de Serbia, după o campanie de bombardamente NATO asupra acesteia din urmă. Kosovo şi-a declarat independenţa în 2008, recunoscută în prezent de 110 ţări dar nu şi de Belgrad. Tovarăş de arme cu Hashim Thaci, actualul preşedinte, Haradinaj a devenit adversarul politic al acestuia, opunându-se oricărei normalizări a relaţiilor cu Serbia.
