Un nou protest la adresa președintelui Igor Dodon s-a desfășurat miercuri la Chișinău.
Demonstranția, inițiată de Asociația ODIP ("Onoare, Demnitate și Patrie") a pornit de la ideea, recent exprimată de președintele Dodon, că în școlile din Republica Moldova trebuie reintrodusă, în mod obligatoriu, învățarea limbii ruse.
Nu avem nimic împotriva limbii ruse, dar nu înțelegem de ce trrebuie să fie obligatorie. Noi trebuie să învățăm limba română, pentru ca suntem moldoveni, adică români – așa cum sunt și oltenii, și ardelenii, și bănățenii", a explicat președintele ODIP, Vlad Bilețchi.
"Vrem să învățăm limba română pentru că noi avem viitor în UE, în România, nu în Rusia. Cu Rusia am avut un trecut foarte sângeros!", a subliniat unul dintre protestatari.
Demonstrația s-a desfășurat în fața Președinției Republicii Moldova, sub protecția polițiștilor, care au avut o atitudine prietenoasă față de tinerii protestatari.
Administrația de la Tiraspol insistă în acest moment pe o variantă de rezolvare a crizei din Transnistria prin separarea totală a acestei regiuni de Republica Moldova. Pe de altă parte, de la Chișinău, după instalarea ca președinte a lui Igor Dodon, se sugerează că ar fi posibilă o federalizare a Republicii Moldova, astfel încât Tiraspolul să obțină o poziție egală cu Chișinăul, în cadrul aceleiași țări.
La un moment dat, din clădire a ieșit purtătorul de cuvânt al președintelui Dodon, Ion Ceban, care a avut un schimb de replici cu demonstranții. Ion Ceban a susținut în fața acestora că intenția lui Igor Dodon de a impune învățarea limbii ruse în școli nu trebuie criticată, întrucât e bine să învățăm "și limba rusă, și limba engleză".
Ion Ceban a mai afirmat că "în ultimele trei luni, încrederea în Președinție a crescut de 15 ori".
Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al lui Igor Dodon i-a amenințat pe demonstranți că acțiunea lor, pro-unionistă, contravine Constituției Republicii Moldova, întrucât "cei care militează pentru lichidarea statalității sunt împotriva integrității teritoriale a țării".
Demonstranții i-au replicat că, dimpotrivă, acțiunea lor este legală, întrucât Constituția, la articolul 142, arată că textul acesteia poate fi modificat, prin referendum.
Proiectul „Dosarele conflictului transnistrean. Soluţii pentru dezvoltarea societăţii pe cele două maluri ale Nistrului” este finanţat de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin programul României de cooperare pentru dezvoltare (RoAid) şi implementat cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) – Centrul Regional pentru Europa şi Asia Centrală.
