Joe Biden a adoptat un ton conciliant în timpul vizitei sale de o zi în Turcia, Administraţia Obama încercând să aplaneze tensiunea din relaţiile bilaterale, alterate după puciul ratat din 15 iulie.
Vizita lui Joe Biden în Turcia a intervenit într-un moment critic pentru cei doi aliaţi și a avut ca scop rezolvarea unor probleme urgente. Relaţiile dintre Turcia și SUA nu erau foarte bune nici înaintea tentativei eșuate de lovitură de stat, dar de atunci ele au luat o turnură critică.
Cel mai înalt oficial de la Casa Albă, Joe Biden, s-a întâlnit cu președintele Recep Tayyip Erdogan după puciul eșuat și i-a prezentat acestuia scuze pentru că nu a venit mai devreme. „Îmi cer scuze. Aș fi vrut să pot veni mai devreme“, i-a spus lui Erdogan, care a reproșat adesea aliaţilor săi occidentali (cu SUA în frunte) că nu au fost solidari după lovitura de stat eșuată și nu au venit la Ankara. Biden și Erdogan au avut o întrevedere de trei ore, analiștii subliniind că a fost o încercare a Washingtonului de a întări relaţiile bilaterale într-un moment în care liderul turc curtează din ce în ce mai mult puterile regionale, în principal Rusia și Iran, principalii doi aliaţi ai lui Bashar al-Assad, implicaţi în conflictul din Siria, care de cinci ani destabilizează ţara.
La Ankara, Joe Biden s-a confruntat cu patru puncte fierbinți pe ordinea de zi. Dar punctul cel mai important al vizitei l-a reprezentat cererea Turciei de extrădare a imamului Fethullah Gülen, rezident în Pennsylvania, considerat ca aflându-se în spatele tentativei de lovitură de stat. Exista deja o anchetă asupra lui Gülen înaintea acestei tentative de lovitură de stat. La 26 mai, Consiliul Naţional de Securitate din Turcia a decis că organizaţia acestuia este un grup terorist. Organizaţia teroristă Fethullah (FETO) a fost dizolvată, reprezentând una dintre principalele ameninţări la adresa securității naţionale a Turciei.
Gülen, principala problemă
Joe Biden, așteptat de puterea turcă pentru discutarea acestei probleme, a declarat că „înţelege sentimentele intense“ ale guvernului și ale poporului turc privind subiectul Gülen, dar a repetat că Turcia „va trebui să furnizeze mai multe elemente“ ce l-ar putea incrimina pe ex-imamul de 75 de ani, dacă vrea să obţină extrădarea acestuia. Biden a precizat că nu a fost prezentată „vreo dovadă“ a implicării prezumptive a acestuia în puciul eșuat. Vicepreședintele american a dat asigurări că Washingtonul „va coopera cu autorităţile turce“, subliniind însă că numai un tribunal federal american poate decide extrădarea lui Fethullah Gülen.
În conferinţa de presă ce a urmat întâlnirii cu președintele turc, Biden a explicat că, la Casa Albă, consilierii juridici studiază cererea Turciei de extrădare a predicatorului cu atenţia acordată tuturor problemelor recente. Dar Constituţia nu-i permite lui Barack Obama să ia decizia extrădării lui Gülen, care trăiește în Pennsylvania din 1999. Biden a reiterat că Washingtonul va lucra cu Turcia în acest dosar.
Recep Tayyip Erdogan a insistat că cererea de extrădare formulată de Turcia nu trebuie să fie ignorată și a estimat că acordurile bilaterale cer punerea în detenţie a predicatorului: „Dacă o ţară vrea să extrădaţi un criminal aflat pe teritoriul dumneavoastră, nu aveţi dreptul să contestaţi asta“. Apoi a adăugat că un refuz de extrădare nu ar fi benefic pentru SUA…
Biden a exclus orice susţinere a Washingtonului faţă de puciști, așa cum sugerau unii responsabili turci provocând un puternic sentiment antiamerican în Turcia. „Statele Unite nu au știut în prealabil ce se petrecea la 15 iulie și nu au avut nici o complicitate cu acești oameni care au comis un act laș.“
Tensiunile au izbucnit între SUA și Turcia în legătură cu Fethullah Gülen și cu epurările lansate de Erdogan după tentativa de lovitură de stat, dar tonul reţinut al Biden referitor la aceste subiecte a sugerat un calcul al Washingtonului – anume că menţinerea relaţiilor strânse cu aliatul strategic, membru al NATO, este mai importantă pentru interesele americane decât asumarea unei poziţii ferme în privința acțiunilor lui Erdogan, pe care mulţi oficiali din Administraţia Obama le consideră nedemocratice.
Război contra ISIS
Un alt punct în discuţiile bilaterale l-a constituit războiul din Siria, Biden abordând una dintre problemele de securitate cele mai presante ale Turciei, cea a grupurilor kurde siriene, avertizând că ar trebui să se retragă de pe poziţiile de-a lungul frontierei turce, așa cum s-a convenit în coaliţia internaţională condusă de SUA. Unităţi ale armatei turce au trecut frontiera în Siria până în apropiere de Jarablus, semn că Turcia nu vrea să vadă la frontierele sale un teritoriu controlat de kurzii sirieni ai YPG și considerând YPG și Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) ca reprezentând aceeași cauză. Un pericol de apariţie a unui stat kurd la frontiere.
Un subiect fierbinte a fost și statutul bazei aeriene de la Incirlik, controlată de forţele turce și de SUA. Baza este sediul principal de unde sunt lansate raidurile aeriene asupra poziţiilor ISIS în Siria. În acest sens, cooperarea turco-americană este vitală. Iar relaţia cu Turcia este importantă pentru continuarea utilizării bazei Incirlik de către coaliţia internaţională contra terorismului.
Joe Biden a sosit la Ankara pentru rezolvarea tensiunilor diplomatice dintre cele două ţări, dar încă nu se știe dacă a reușit. Turcii consideră tentativa eșuată de lovitură de stat o tragedie asemănătoare atentatelor din 11 septembrie 2001.
