Dincolo de zvonuri, mereu dezminţite, acum există o certitudine: potrivit media din Orientul Mijlociu, în capitala Qatarului s-au derulat mai multe serii de negocieri indirecte între Israel şi Hamas, facilitate de fostul premier britanic, Tony Blair.
Israel şi Hamas negociază indirect o încetare a focului pe termen lung. Media palestiniană informează despre acest subiect aproape cotidian iar mediatorii turci au evocat şi ei public aceste contacte, la fel şi ex- premierul britanic, Tony Blair. În pofida demisiei sale din postul de reprezentant al „qvartetului” în Orientul Mijlociu (SUA, Rusia, UE şi ONU), el îşi continuă vizitele în regiune, după cum dovedeşte întâlnirea cu numărul 2 în Hamas, Khaled Mechaal la Doha, unde locuieşte acesta din urmă.
Miza dialogului la distanţă este stabilizarea teritoriului palestinian Gaza, sfâşiat de trei războaie în şapte ani şi de zece ani de blocadă. Israel şi Hamas sunt pe cale să negocieze un armistiţiu de lungă durată. În schimbul opririi atacurilor şi tirurilor de rachete ale mişcării palestiniene contra statului evreu, acesta din urmă s-ar angaja să ridice blocada micului teritoriu de le malul Mediteranei cu 1,8 milioane locuitori, pentru a permite reconstrucţia miilor de locuinţe distruse vara trecută în timpul operaţiunii israeliene„Bariera protectoare”.
Potrivit site-ului Al Monitor, Hamas va cere redeschiderea portului şi a aeroportului din Gaza ca şi deschiderea 24 ore din 24 ore a punctelor de trecere cu Israel şi Egipt. În stadiul actual, negocierile sunt departe de un final, israelienii oferind Hamas doar un port flotant (mai uşor de controlat), iar Hamas refuză orice discuţie privind dezmembrarea arsenalului său de rachete şi a construcţiei de tunele sub frontieră. În week-end, Mahmoud al-Zahar, unul din înalţii responsabili ai Hamasului în Gaza, a lansat un avertisment Israelului potrivit căruia durata încetării focului (încheiată acum un an după încheierea operaţiunii Bariera protectoare) depinde de ridicarea blocadei. Cu alte cuvinte, dacă blocada nu este ridicată, Hamas poate reîncepe lupta. Înaltul responsabil al Hamas în Cisiordania, Sheikh Hassan Youssef , afirma la Ramallah căun acord de încetare a focului în Gaza trebuie să fie valabil şi pentru Cisiordania. Săptămâna trecută, Mechaal a recunoscut în premieră pentru Al-Arabi Al-Jahid, cotidian arabofon cu sediul la Londra, existenţa de „contacte” cu Israelul, declaraţie care l-a pus într-o situaţie dificilă pe premierul israelian Benjamin Nethanyahu, care cu patru zile mai înainte dezminţise orice întrevedere cu mişcarea islamistă, duşmanul său declarat. Mechaal a declarat că un astfel de acord va fi supus dezbaterilor şi va fi aprobat de întreaga conducere palestiniană.
Manevrele lui Abass
Mahmoud Abass nu vrea să dea impresia unei stagnări politice a mişcării sale şi caută să o preia în mână înainte de a fi înlăturat de la putere de concurenţii săi din Hamas sau de foştii săi colaboratori apropiaţi. Nu trece o zi fără să nu fie anunţată o schimbare în sânul direcţiei palestiniene din Cisiordania. Fin diplomat, preşedintele Autorităţii palestiniene, Mahmoud Abass îşi consolidează puterea şi elimină concurenţii care îi pot face umbră. El a ales metoda blândă pentru a-şi atinge scopurile dar concurenţa este dură, mai ales din partea Hamas, revenit în forţă pe scena politică.
Totul a început la 1 iulie, când, într-o şedinţă cu uşile închise, Abass l-a demis pe număruş 2 şi secretar general al Organizaţiei de Eliberare a Palestinei (OEP) Yasser Abed Rabbo. Şi-a asumat riscul de a ataca o personalitate – Yasser Abed Rabbo a creat în 1968 Frontul democratic pentru eliberarea Palestinei şi a ocupat postul de ministru al Culturii şi Informaţiei din 1994 până în 2001, sub Yasser Arafat. Fostul tovarăş al lui Arafat a fost înlăturat pentru că îl acuza pe preşedinte de „control al tuturor instituţiilor securitare, politice şi economice şi de înlocuire a puterii legislative prin decrete prezidenţiale”.
Ex-numărul 2 este suspectat şi de conspiraţie cu Mohammed Dahlan, fost şef al serviciilor de securitate şi fost om-forte în Gaza, pentru a da o lovitură de stat. Jerusalem Post relata că Abed Rabbo a vizitat recent Emiratele Arabe Unite (EAU) unde a avut întâlniri secrete cu Dahlan. El este coniderat un apropiat al fostului premier Salam Fayyad, cu care „a încercat să construiască instituţii pentru statul palestinian. Fayyad şi Dahlan sunt doi opozanţi ai lui Abass şi caută să-l înlocuiască. Pentru a spulbera veleităţile de punere în discuţie ordinea stabilită, Autoritatea palestiniană a sechestrat în iunie 2015 fondurile ONG-ului ”Future for Palestine”, condus de Salam Fayyad. Jerusalem post preciza că acesta din urmă „primise mari sume de bani din EAU”.La 13 iulie, după această demitere, Saeb Erekat a fost numit secretar general al OEP, a doua funcţie în ierarhia palestiniană, după preşedinte.
Lupte pentru putere
Palestinienii insistă să nu se facă speculaţii privind această numire şi pretind că este vorba doar de o „restructurare internă a organzaţiei”. Unii estimează că ar fi o trambulină pentru Erekat pentru a se prezenta la alegerile prezidenţiale în timp ce mandatul lui Abass a luat sfârşit după 2009 şi de atunci scrutinul a fost mereu amânat.
Continuând manevrele pentru a croi OEP după gustul său eliminând elementele care nu i-ar fi credincioase, Mahmoud Abass a decis să demisioneze la 23 august din Comitetul centra al OEP. Obiectivul său era de provocare de noi alegeri de cadre de conducere a mişcării. Alături de el au demisionat alţi cinci membri importanţi. Aproape jumătate din cei 18 membri ai comitetului şi-au părăit funcţia, creind un vid juridic. Obiectivul urmărit de Mahmoud Abass este remodelarea Consiliului pentru a-i permite să îşi numească apropiaţii în funcţii cheie. Este o preluare clară a OEP, cu voinţa afişată de control a vieţii politice palestiniene. Consiliul Naţional se va reuni la 10 septembrie. Confirmarea de către şeful Hamas, Khaled Mechaal a contactelor cu Israelul în vederea unui armistiţiu de durată în Gaza a precipitat decizia lui Abass de a pune ordine în OEP. Pentru că, Mahmoud Abass se teme că pierde iniţiativa în Orientul Mijlociu. Autoritatea palestiniană (AP) nu a apreciat să fie lăsată în afara acestor negocieri, ceea ce agravează disensiunile între clanurile palestiniene. AP şi-a înmulţit criticile contra Hamas, acuzând mişcarea că vrea să „îngroape politic separarea fizică a Teritoriilor palestiniene căutând un acord separat cu Israelul”.
Câştigători şi perdanţi
Că acordul va fi încheiat sau nu, existenţa negocierilor în mod indirect are o importanţă politică majoră. Cine va câştiga, cine va pierde în aceste negocieri? Principalul beneficiar rămâne mişcarea palestiniană Hamas, al cărei şef Khaled Mechaal este o figură politică de anvergură. El s-a dus recent în Arabia Saudită, o vizită considerată „excepţională”, având în vedere criticile neîncetate ale saudiţilor faţă de Mechaal. De asemenea, a fost de mai multe ori în Turcia, ţară considerată unul din principalii protectori ai organizaţiei sale.
Negocierile întăresc mişcarea palestiniană ca partener de dialog al Israelului, care recunoaşte Hamas ca reprezentant al Fâşiei Gaza (şi al tuturor palestinienilor) în detrimentul Autorităţii Palestiniene (AP), cu sediul la Ramallah. Mahmoud Abbas, care a demisionat din funcţia de preşedinte al AP, şi organizaţia sunt marii perdanţi, statutul Fatah şi cel al preşedintelui Abbas fiind din ce în ce mai slăbite. Guvernul israelian beneficiază şi el de situaţie. A trecut un an de la războiul din vara trecută şi sudul Israelului este calm, fără rachete, fără incidente de frontieră. Dar blocada continuă.
Mechaal nu vorbeşte însă de distrugerea Israelului şi acest limbaj al adevărului place occidentalilor care sunt pregătiţi să reintegreze Hamas în rândul organizaţiilor oficiale internaţionale. Negocierile au avansat după recentele vizite ale lui Mechaal la Riad şi Ankara şi întrevederea cu Tony Blair, ex-reprezentant al Qvartetului în Orientul Mijlociu. Analiştii precizează că lucrurile se mişcă în regiune după reapropierea dintre Israel şi Arabia Saudită, care trage sforile în Gaza.
