Candidatul democrat la alegerile prezidențiale din Statele Unite, Hillary Clinton, și candidatul republican Donald Trump au perspective opuse în ceea ce privește politicile comerciale, fiscale, în domeniul educaţiei şi al gestionării imigraţiei, potrivit unei analize realizată The Wall Street Journal, citată de Mediafax.
LOCURI DE MUNCĂ ŞI VENITURI
Donald Trump. „Dacă aplicăm politici eficiente în mod corect, putem genera cel mai mare progres economic de după Noul Acord, când a fost construită infrastructura. Toată lumea ştie acest lucru. Este atât de evident că până şi democraţii pot înţelege acest lucru”. Donald Trump a evocat experienţa sa în afacerile imobiliare, explicând că reprezintă un atu pentru acorduri economice avantajoase pentru SUA.
Hillary Clinton. Candidatul democrat a dezvăluit o serie de propuneri privind suplimentarea fondurilor bugetare în scopul creării locurilor de muncă, accesului la studii superioare, îmbunătăţirii reţelelor informatice, infrastructurii şi energiilor ecologice.
COMERŢ
Donald Trump. „Liderii noştri au aplicat politici agresive proglobalizare – transferând locuri de muncă, fonduri americane şi fabrici în Mexic şi în alte ţări”, a declarat candidatul republican.
Donald Trump tinde să respingă acordurile internaţionale de liber-schimb, susţinând modalităţi de a proteja industria americană de ceea ce el numeşte concurenţa incorectă. Opoziţia sa faţă de acordurile de liber-schimb cu Mexicul şi Canada a atras critici din partea Camerei americane pentru Comerţ, aducându-l mai aproape de poziţiile economiştilor liberali şi a congresmenilor democraţi.
Hillary Clinton. “Donald Trump nu vede complexitatea. Vrea să iniţieze un război comercial împotriva Chinei. Eu înţeleg că mulţi americani au preocupări privind acordurile noastre comerciale, şi eu am. Dar un război comercial este cu totul altceva”, a declarat Clinton, semnalând că nu susţine Acordul de Parteneriat Transpacific (TTP).
IMPOZITE
Donald Trump: „Convingerea mea puternică este că vreau o reducere masivă a impozitelor”. Trump susţine că ar reduce taxele şi ar scuti milioane de familii de impozitul pe venit, printr-un plan care ar fi de trei ori mai amplu decât reducerile fiscale aplicate de Administraţia George W. Bush în perioada 2001-2003. Planul ar genera pierderi bugetare de 9.500 de miliarde de dolari în zece ani, practic mai mult de 20% din taxele federale, notează Centrul pentru Politici Fiscale (TPC), afiliat institutelor Urban şi Brookings, precizând că cei mai mari beneficiari ar fi persoanele cu venituri mari.
Hillary Clinton. „Bogaţii şi companiile trebuie să aibă contribuţii mai mari”, a afirmat candidatul democrat la preşedinţia SUA. Clinton propune politici fiscale aplicate, prin majorarea contribuţiilor familiilor cu venituri mari şi stimularea companiilor care împart profitul cu angajaţii şi care au programe de instruire profesională.
DATORIA EXTERNĂ A SUA
Donald Trump. „Trebuie să scăpăm de datoriile de 19.000 de miliarde de dolari. Cred că putem face acest lucru destul de rapid, în opt ani”, a promis Trump. Candidatul republican a avut o serie de poziţii contradictorii privind datoria suverană. În martie, el a explicat că o creştere economică puternică ar permite Statelor Unite să înceapă să ramburseze datoria externă. În interviuri acordate ulterior, Trump a afirmat că va încerca să renegocieze datoria naţională. Ulterior a subliniat că nu va încerca să modifice condiţiile datoriei naţionale a Statelor Unite.
Hillary Clinton. „La încheierea mandatului soţului meu (Bill Clinton), aveam un buget echilibrat şi un surplus; dacă am fi urmat linia politicilor fiscale responsabile, am fi avut capacitatea – dacă am fi vrut – de a plăti întreaga datorie externă”, a subliniat Hillary Clinton. Clinton şi-a criticat în mai multe rânduri adversarii – iniţial pe senatorul Bernie Sanders, în cursa electorală democrată, apoi pe Donald Trump – pentru prezentarea unor proiecte care ar amplifica deficitul bugetar. Chiar dacă nu a prezentat măsuri punctuale de echilibrare a bugetului, Clinton a sugerat că fonduri suplimentare pot fi obţinute prin majorarea impozitelor familiilor cu venituri mari.
IMIGRAŢIE
Trump: „Trebuie să construim un zid înalt între Mexic şi Statele Unite!” Anul trecut, Donald Trump a promis construirea unui zid de-a lungul frontierei cu Mexicul, subliniind că preţul lucrărilor trebuie suportat de Guvernul mexican. După atacul terorist din San Bernardino, Trump a cerut interzicerea totală a accesului musulmanilor care nu sunt cetăţeni americani în SUA. Recent, Trump a relaxat atitudinea antimusulmană, însă a pledat pentru suspendarea imigraţiei din ţări de unde provin terorişti. Candidatul republican propune şi deportarea celor 11 milioane de imigranţi care locuiesc în Statele Unite ilegal.
Clinton: „Cel mai frumos zid înalt, mai bun decât Marele Zid Chinezesc, ar fi pe toată frontiera… Şi, în mod magic, Guvernul mexican l-ar plăti. Ei bine, este doar imaginaţie…” Hillary Clinton se prezintă ca fiind o susţinătoare a drepturilor imigranţilor, promiţând că va înfiinţa Oficiul american pentru Afacerile Imigranţilor. Clinton a susţinut ordinul executiv al preşedintelui Barack Obama prin care s-a blocat deportarea a circa patru milioane de imigranţi aflaţi în ilegalitate.
EDUCAŢIE
Donald Trump. „Marea problemă este Administraţia federală. Nu există niciun motiv pentru care Administraţia federală să aibă profit de pe urma creditelor pentru studenţi”. Donald Trump nu a vorbit prea mult despre educaţie, dar a spus clar: “Nu este nimic mai important pentru viitorul acestei ţări decât colegiile şi universităţile”. El a criticat programul federal pentru credite studenţeşti, argumentând că ar conduce la majorarea taxelor universitare.
Hillary Clinton. „Nu sunt de acord ca studiile universitare să fie gratuite pentru toată lumea. Nu cred că cetăţenii trebuie să plătească studiile copiilor lui Donald Trump”. Hillary Clinton propune învăţământ universitar gratuit pentru tinerii din familii care au venituri anuale sub 85.000 de dolari.
