Austria a încheiat, joi, restituirea operelor furate de nazişti, după două decenii. Evenimentul a fost marcat prin două desene ale lui Egon Schiele , care au fost predate moştenitoarei americane a unui colecţionar evreu, deportat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, informează AFP, citat de Agerpres.
Ministrul Culturii, Josef Ostermayer, a afirmat că este o zi în care sunt „foarte fericiți, pentru că s-a pus capăt mai multor ani de conflict”. Astfel, lucrările „Băiat aşezat cu mâinile încrucişate” şi „Autoportret cu cotiere” ale lui Egon Schiele, expuse până în prezent la Muzeul Lepold din capitala austriacă, vor fi trimise în Statele Unite, unde locuieşte moştenitoarea, Eva Zirkl, a precizat ministrul.
O lege adoptată de Parlamentul austriac în 1998 a permis restituirea progresivă de către Viena a circa 10.000 de opere de artă aparţinând unor colecţii publice şi identificate ca fiind furate în timpul celui de-al Treilea Reich. Printre acestea se numără spectaculoasa colecţie Rothschild, restituită începând din 1999, sau cinci pânze ale lui Gustav Klimt, maestru al curentului vienez Secession, provenind din colecţia Bloch-Bauer. După ce au fost restituite de Muzeul Belvedere, cele cinci tablouri au fost vândute la New York în 2006 cu preţul total record de 327,7 milioane de dolari.
Un dosar rămânea însă neelucidat: fondul Karl Maylonder, de la numele unui colecţionar evreu vienez, dispărut după ce a fost deportat la Lodz (Polonia) de către nazişti în 1941. Prieten al lui Schiele, acesta cumpărase multe lucrări ale copilului teribil al artei vieneze, care a murit în 1918, la 28 de ani. Chiar îi comandase un portret în 1917. Muzeul Albertina din Viena acceptase în 2011 să restituie cinci desene din acest fond, însă, în pofida recomandărilor din 2010 ale unei comisii de specialitate, Muzeul Leopold a refuzat restituirea altora cinci, achiziţionate după război de fondatorul său, Rudolf Leopold. Instituţie privată, putând astfel să nu se supună legii de restituire, ea a propus moştenitoarei o înţelegere amiabilă, cu plata unor despăgubiri financiare. Însă Eva Zirkl, în vârstă de 95 de ani, a solicitat restituirea fizică a operelor.
În urma medierii guvernului austriac s-a ajuns la un compromis care a permis închiderea dosarului: două lucrări, alese de dna Zirkl, îi revin, iar trei rămân în proprietatea muzeului. Reprezentanta Comunităţii israelite din Austria, Erika Jakubovits, care apără interesele Evei Zirkl, a declarat că soluția este „formidabilă”, întrucât moștenitoarea dorește să se bucure de aceste opere, astfel că „banii nu o interesau”.
Compromisul anunţat joi pune capăt unui contencios major în privinţa restituirilor în Austria, au declarat Ostermayer şi Jakovovits AFP. Urmează totuşi să aibă loc şi alte restituiri punctuale de lucrări mai puţin celebre, au adăugat ei. Austria a amânat cu regularitate restituirea operelor cerute de moştenitori ai unor colecţionari evrei, contestând uneori chiar şi existenţa vreunei spolieri. Astfel, în 2006 colecţia Bloch-Bauer a fost câştigată de cei în drept la un tribunal arbitral.
Considerat „redescoperitorul” lui Klimt şi al lui Schiele, Rudolf Leopold (1925-2010) a achiziţionat după război circa 6.000 de lucrări realizate în epoca de aur vieneză, adunate într-un muzeu fondat în 2001 în centrul Vienei.
