Preşedintele Traian Băsescu a semnat, marţi, decretul pentru promulgarea Legii educaţiei naţionale, informează Administraţia Prezidenţială.

Astăzi, începând cu ora 18:30, preşedintele României a ţinut o conferinţă de presă cu privire la promulgarea Legii Educaţiei, în cadrul căreia a explicat principalele beneficii ale noii legi, adresându-se şi contestatarilor acesteia.

„Consider că promulgarea noii Legi e Educaţiei este un moment extrem de important pentru reforma României în ansamblul ei. Legea Educaţiei se aşează, alături de noua Lege a Pensiilor, de noua Lege a Salarizării în legile importante care vizează modernizarea statului român," şi-a început preşedintele Băsescu discursul.

„După o dezbetere de mai bine de patru ani, legea anunţată de Guvernul României, acceptată de Parlament şi de Curtea Constituţională constituie un moment şi o garanţie că procesul de modernizare a României a devenit ireversibil," a spus preşedintele.

Preşedintele consideră că o lege cu 365 de articole nu putea mulţumi pe toată lumea şi nici nu este de acceptat să fie o lege perfectă. De asemenea, preşedintele s-a arătat indignat de încrâncenarea pe care o provoacă această lege este semnificativă faţă de orice schimbare importantă în sistem.

"Pe lângă dezbaterea democratică a existat multă dezinformare în discursurile adversarilor schimbărilor din învăţămînt. Aici trebuie să recunoaştem că îi avem campioni pe liderii sindicali, domna rector Andronescu, domnul rector Marga, care au facut şi dumnealor o reformă a educaţiei şi rezultatele se văd acum, după 10 ani," a spus Băsescu.

Preşedintele susţine că era nevoie de o reformă în educaţie, argumentând cu cifre ale ultimului studiu PISA al OECD, publicat în noiembrie 2010, care analizează nivelul elevilor de 15 ani din peste 70 de ţări. Studiul situează România pe locul 49 la lectură, pe locul 47 la matematică şi pe locul 48 la ştiinţe, ultima poziţie în cadrul UE.      

Este regretabil că primul semnatar al Pactului pentru Educaţie, domnul Geoană, este unul din marii contestatari ai legii.  

Paradoxal este că universităţile de stat au transformate în fabrici de diplome care nu mai au ca obiectiv calitatea educaţiei. Odată cu noua lege, baronii universitari se tem că îşi vor pierde privilegiile". 

Funeriu : „Decizia CCR, un pas important pentru România“

Curtea Constituţională a României a decis, marţi, că Legea Educaţiei, pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului, este constituţională, după de judecătorii au respins sesizările depuse de şeful Senatului şi de parlamentari ai PSD, PC şi PNL, anunţă Mediafax.

Astfel, judecătorii CCR au decis, marţi, să respingă ca inadmisibilă sesizarea formulată de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, în timp ce sesizarea depusă de parlamentari ai PSD, PC şi PNL a fost respinsă ca inadmisibilă în ceea ce priveşte criticile pe formă, iar critcile pe fond au fost respinse ca nefondate.

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu a declarat, pentru România liberă, că respingerea contestaţiilor opoziţiei reprezintă un „pas important pentru România". „Mă voi pronunţa în detaliu asupra tuturor semnificaţiilor acestei decizii după promulgarea legii de către preşedinte", mai spune ministrul.

Legea Educaţiei, pe care Executivul şi-a asumat răspunderea, urmează să meargă la promulgare.

Judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) au luat prima oară în discuţie sesizarea şefului Senatului şi a parlamentarilor opoziţiei pe 22 decembrie 2010, însă la vremea respectivă au amânat dezbaterile pentru şedinţa din 28 decembrie 2010, când au decis amânarea pronunţării pentru marţi.

Mircea Geoană a contestat, pe 14 decembrie 2010, Legea Educaţiei la Curtea Constituţioanală a României, reclamând că procedura prin care a fost adoptat actul normativ este neconstituţională.

În documentul adresat Curţii Constituţionale, preşedintele Senatului acuză faptul că Legea educaţiei naţionale a fost considerată adoptată, în ciuda faptului că acest proiect de lege a fost restituit Guvernului pe data de 30 noiembrie 2010, în urma deciziei Birourilor Permanente Reunite. Acelaşi document invocă şi decizia plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 14 decembrie 2010, de a considera legea menţionată ca fiind adoptată prin procedura angajării răspunderii, argumentând că astfel legea se plasează în afara oricăror reguli procedurale constituţionale şi regulamentare, iar în mod special se află în afara regulilor constituţionale prevăzute în ceea ce priveşte angajarea răspunderii Guvernului.

Preşedintele Senatului mai argumentează, în sesizarea sa, că "prin deciziile sale anterioare, Curtea Constituţională a statuat cât se poate de clar faptul că Guvernul nu poate să folosească procedura angajării răspunderii ori de câtre ori constată că Parlamentul nu dezbate ori nu adoptă un proiect de lege pe cât de repede şi-ar dori acesta, ori când constată că dezbaterile din Legislativ converg către o direcţie nedorită de către Executiv".