Prezentarea Raportului CE pe justiţie i-a servit preşedintelui Traian Băsescu pentru a lăuda activitatea Guvernului Boc şi a arăta cu degetul încă o dată spre Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii şi, parţial, spre Parlament.
Catalogând Raportul Comisiei Europene drept unul „pozitiv”, preşedintele Traian Băsescu a ţinut să sublinieze aprecierile oficialilor europeni faţă de activitatea Guvernului, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Parchetului General, Agenţiei Naţionale de Integritate şi Direcţiei Generale Anticorupţie din Ministerul de Interne. „Principalul mesaj (al raportului – n.r.) e că România a început să aibă instituţii autonome care nu sunt subordonate politic, nici nu aşteaptă alegerile, nici nu întreabă pe nimeni când să deschidă sau să închidă un dosar. E câştigul celor patru ani de funcţionare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare”, a declarat şeful statului după lansarea publică a raportului. O atenţie deosebită a primit din partea preşedintelui Guvernul Boc, care ar fi dovedit oficialilor europeni „determinare şi angajament în procesul de reformă”.
Critici vehemente au fost îndreptate de la Palatul Cotroceni, iarăşi, spre judecători. În special către cei de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care ar trebui să înţeleagă, în perspectiva evaluării CE din 2012, că trebuie judecate cazurile de mare corupţie şi să nu se mai dea amânări succesive până când se apropie termenul de prescripţie. Subliniind că România nu consideră corect ca raportul MCV să fie anexat la condiţiile de aderare la spaţiul Schengen, preşedintele a subliniat că ţara noastră va trebui totuşi să găsească soluţia de a satisface exigenţa statelor care văd o legătură între MCV şi spaţiul Schengen. Iar această soluţie nu are o rezolvare diplomatică, din perspectiva prezidenţială. „Nouă ni se spune: domnilor, la voi se dau câte 35 de termene în cazurile de corupţie la nivel
înalt. Nu ai ce să negociezi, aici nu mai e o chestiune de politică externă. Eşti în faţa unei realităţi pe care nu o poţi contrazice”, a arătat şeful statului, adăugând că apelul său şi al oficialilor europeni nu vizează „un anume verdict”, ci pur şi simplu judecarea dosarelor.
CSM spune că şi cetăţenii sunt vinovaţi pentru situaţia din justiţie
În replică la criticile aduse de Comisia Europeană, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Horaţius Dumbravă, a invocat „lipsa de dialog instituţional” şi a ţinut să atragă atenţia asupra „responsabilităţii colective în lupta împotriva corupţiei”. „Contrar opiniei vehiculate, justiţia nu este decât ultima verigă în acest mecanism. Revine instituţiilor şi celorlalte autorităţi să îşi asume măsuri clare de prevenire a corupţiei. După cum revine cetăţeanului obişnuit obligaţia de a respecta integritatea sistemelor cu care vine în contact şi a nu încerca coruperea oficialilor”, se arată în comunicatul halucinant al CSM.
Nu în ultimul rând, referindu-se la recomandările CE cu privire la implementarea noilor Coduri, reprezentanţii magistraţilor spun că aceasta „poate fi pusă sub semnul întrebării” fără o finanţare adecvată şi un plan coerent de pregătire a magistraţilor, „fără politici publice în direcţia pregătirii cetăţenilor în raport cu drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile acestora”.
Răspunsul opoziţiei
Reprezentanţii Uniunii Social-Liberale au dat asigurări că vor susţine implementarea măsurilor cerute de Comisia Europeană, dar nu şi-au ascuns neîncrederea faţă de posibilitatea obţinerii unor rezultate concrete. „Atâta vreme cât cazuri foarte clare de corupţie, cum este cel legat de Sorin Blejnar (şeful ANAF – n.r.), nu se mişcă deloc, nu sunt optimist că vor apărea rezultate serioase”, nu a ratat Victor Ponta ocazia să arunce o săgeată în direcţia PDL.
La rândul lor, liberalii, printr-un comunicat separat, au ţinut să arate că opoziţia ar fi venit deja în întâmpinarea cerinţelor Uniunea Europeană în privinţa confiscării averilor ilicite. „Parlamentarii USL au acţionat deja, depunând la finalul sesiunii parlamentare un proiect de lege pe această temă.
Ţinând cont de practicile de până acum ale puterii, avem însă îndoieli cu privire la voinţa politică şi capacitatea acesteia de a remedia aspectele negative evidenţiate”, se arată în comunicatul PNL.
Semnatarii comunicatului au uitat însă să menţioneze că proiectul de lege al USL privind confiscarea averilor ilicite omitea cu desăvârşire tocmai faptele de corupţie de pe lista infracţiunilor ce pot atrage confiscarea parţială sau totală a averii.
CRITICILE CE
Bunurile obţinute în mod ilegal sunt confiscate într-o foarte mică măsură, din cauza posibilităţilor limitate de confiscare prevăzute de lege, a practicilor judiciare restrictive şi a lipsei comportamentului proactiv al organelor de urmărire penală.
Sancţiunile aplicate în urma constatărilor ANI sunt puţine la număr. Dintr-un total de 82 de decizii de incompatibilitate confirmate de instanţe, comisiile disciplinare au aplicat sancţiuni în doar 14 cazuri, dintre care cinci au fost demiteri, iar cinci – simple avertismente.
Cele mai multe hotărâri ale instanţelor în cazuri de conflict de interese în domeniul achiziţiilor publice sunt pronunţate, în general, prea târziu.
Comisiile de cercetare a averilor de la nivelul Curţilor de Apel aplică aceleaşi criterii în materie de probe ca instanţele de judecată, ceea ce duce la întârzieri în luarea deciziilor.
ANI nu poate face recurs la hotărârile comisiilor de cercetare a averilor, în condiţiile în care, în ultimul an, numai două cazuri de bunuri cu provenienţă nejustificată au fost confirmate în primă instanţă.
Instanţele au „o abordare permisivă şi excesiv de prudentă” în ceea ce priveşte problemele procedurale ridicate de inculpaţi (solicitări de expertize suplimentare, amânări de termene etc.)
Parlamentul continuă să voteze împotriva începerii urmăririi penale, percheziţionării şi/sau arestării demnitarilor care sunt şi membri ai Legislativului.
CE solicită măsuri „urgente” pentru accelerarea dosarelor de mare corupţie, astfel încât să fie evitată împlinirea termenelor de prescripţie.
