Parchetul instanţei supreme susţine că, prin acţiunile întreprinse în scopul zădărnicirii şi îngreunării executării pedepsei a unui condamnat la 15 ani de detenţie, Vîntu, Ţurcan şi Stoian au dovedit "nu doar perseverenţă infracţională accentuată, dar şi ignoranţă faţă de sistemul de justiţie", potrivit Mediafax.

Mai mult, afirmă procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), protecţia societăţii prin asigurarea efectivităţii unei hotărâri judecătoreşti este direct legată de stabilitatea sistemului judiciar.

Argumente care justifică arestarea preventivă a lui Sorin Ovidiu Vîntu, Octavian Ţurcanu şi Alexandru Stoian - acuzaţi că l-ar fi ajutat pe Nicolae Popa să se sustragă de la executarea pedepsei cu închisoare de 15 ani - este întemeiată pe dispoziţiile articolului 139, alineatele (1) şi (3) raportat la dispoziţiile articolului 148, litera f, Cod de procedură penală, articolul 5, punct 1, litera c, al Convenţiei europeană a drepturilor omului.

Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, aghiotantul său, Alexandru Stoian, şi cetăţeanul moldovean Octavian Ţurcanu au fost arestaţi, în noaptea de joi spre vineri, de către Tribunalul Bucureşti, pentru favorizarea infractorului Nicolae Popa, fostul preşedinte al Gelsor, fugit din România din 2000, când a izbucnit scandalul privind prăbuşierea Fondului Naţional de Investiţii, care a condus la păgubirea a 300 de mii de investitori.

Dispoziţiile articolului 139 (1) şi (3) din Codul de procedură penală reglementează împrejurarea în care au intervenit motive care justifică înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă.

În cauză, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara a fost înlocuită cu măsura preventivă a reţinerii, deoarece s-au schimbat temeiurile existente la momentul dispunerii acestei măsuri preventive, notează acuzarea.

"Până în prezent, au fost reţinute suficiente elemente care dovedesc sprijinul acordat de inculpaţi pentru a zădărnicii şi mai apoi pentru a îngreuna executarea pedepsei de către condamnatul Popa Nicolae, astfel încât măsura preventivă se impune a fi dispusă faţă de inculpaţi pentru motivele ce vor fi arătate", spune sursa citată.

Sub aspectul condiţiei prevăzute de lege privind reţinerea în sarcina inculpaţilor a unor fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de patru ani, Parchetul susţine că această condiţie de legalitate este îndeplinită, în raport cu limitele pedepsei prevăzute de lege pentru faptele de favorizarea infractorului (de la trei luni la şapte ani).

Astfel, Parchetul instanţei supreme susţine necesitatea dispunerii măsurii arestării preventive a inculpaţilor, prin prisma "existenţei probelor că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică" şi a existenţei indiciilor rezonabile că au comis infracţiunile reţinute în sarcina lor.

Ansamblul probelor confirmă ajutorul ilicit dat de către inculpaţi condamnatului Popa Nicolae cu scopul zădărnicirii şi îngreunării executării pedepsei de 15 ani închisoare, aplicată prin hotărâre judecătorească definitivă.

Teza prevăzută în legislaţia naţională a "îndeplinirii cumulative a condiţiilor prevăzute de articolul 148, litera f, Cod procedură penală, pedeapsă mai mare de patru ani şi lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică" reprezintă un principiu recunoscut de Convenţia europeană şi jurisprudenţa de la Strasbourg, de legislaţiile multor state europene, condiţia impusă fiind asigurarea compatibilităţii acestei forme de justiţie preventivă cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie.

Parchetul susţine că analiza actelor probatorii ale cauzei demonstrează ca lăsarea în libertate a inculpaţilor ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.

"Trebuie avută în vedere rezonanţa acestor fapte îndreptate împotriva înfăptuirii justiţiei, la care se adaugă sentimentul de insecuritate creat în rândul colectivităţii. Acestea sunt elemente de natură a naşte temerea că organele judiciare nu reacţionează eficient împotriva unor persoane învinuite de sâvărşirea unor infracţiuni de o gravitate deosebită", mai notează acuzarea.

Cercetarea în stare de libertate a celor acuzaţi că sprijină material şi/sau moral un condamnat definitiv la executarea unei pedepse de 15 ani închisoare, pentru comiterea unor infracţiuni ce au generat prejudicii imense sutelor de mii de victime devin circumstanţe ce ar putea încuraja şi alte persoane să comită infracţiuni.

În plus, în cauză, inculpaţii sunt cercetaţi de mai multe luni pentru aceste fapte şi li s-a aplicat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara şi cu toate acestea au continuat să acorde ajutor condamnatului

Gravitatea şi periculozitatea crescută a faptelor este determinată şi prin analiza mijloacelor pe care le-au folosit. Astfel, insistenţa infracţională este evidentă. Dacă până în luna decembrie 2009 au zădărnicit executarea pedepsei de către condamnatul Popa Nicolae, după arestarea acestuia, în pofida măsurilor preventive aplicate au identificat metode şi posibilităţi cât mai ascunse pentru a da aparenţa de respectare a măsuri procesuale sub puterea căreia se aflau, dar şi pentru a găsi nişele prin care să continue demersul ilegal, consideră Parchetul.