Peste 3.700 de bucureşteni au fost muşcaţi de câini în prima jumătate a acestui an, iar dintre aceştia, peste 1.300 sunt copii, potrivit celor mai recente date ale Prefecturii Capitalei. În fiecare săptămână, zeci de persoane depun la Prefectură plângeri legate de câinii comunitari, spune purtătoarea de cuvânt a instituţiei, Cristina Şerban. Cazurile care ajung în instanţă sunt însă puţine: Primăria Capitalei spune că, din 2008, împotriva instituţiei au fost înregistrate doar două plângeri în justiţie, iar procesele sunt încă în desfă-şu-rare. Avocatul Iulian Urban, în prezent senator, spune că a obţinut hotărâri judecătoreşti în 5-6 procese, dar despăgubirile acordate de instanţă s-au limitat la contravaloarea tratamentului şi „să execuţi o primărie de sector pentru 1.000 de lei înseamnă prea multă bătaie de cap".

Lucrurile s-ar putea schimba însă, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat statul român pentru că nu a luat suficiente măsuri de protecţie a cetăţenilor împotriva câinilor vagabonzi, după o reclamaţie a unei femei de 71 de ani care a fost atacată de mai mulţi câini în Bucureşti, în 2001. Georgeta Stoicescu, pe atunci în vârstă de 71 de ani, a dat Primăria în judecată şi a obţinut câştig de cauză, dar autorităţile locale au făcut recurs. Femeia a pierdut apoi procesul, pe motiv că nu plătise taxele judiciare.

Cine poate fi tras la răspundere

Dacă rămâne definitivă,  sentinţa CEDO deschide calea unor noi procese intentate de persoanele muşcate de câini. Folosind precedentul CEDO, românii pot primi despăgubiri mult mai mari decât costul tratamentului, iar acestea vor fi plătite din banii contribuabililor, câtă vreme acţiunile în instanţă sunt îndreptate împotriva autorităţilor locale. „Noi, cei care nu suntem de acord să trăim alături de câini maidanezi, plătim despăgubirile din buzunar", spune senatorul Urban. Acesta subliniază că, în decizia CEDO se vorbeşte şi despre rolul societăţii civile în rezolvarea problemei câinilor comunitari, nu doar al autorităţilor. „Cine să te despăgubească? Primăria,  ASPA (Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor - n.r.), poţi executa silit ONG-uri sau pe vecinii care dau mâncare câinelui care ţi-a muşcat copilul", spune avocatul.

Cabinetul lui Urban a reprezentat-o şi pe actriţa Monica Ghiuţă, după ce aceasta a fost muşcată de trei câini, în 2008. „A fost un proces alături de mai multe persoane. Eu nu am cerut nici o despăgubire, am cerut doar ca banii pentru castrarea câinilor să fie folosiţi pentru aceştia şi nu în alte scopuri", spune actriţa. Chiar dacă a fost atacată de maidanezi, Ghiuţă continuă să-i hrănească. „Cu  câinii de pe stradă m‑am împrietenit", spune ea.

Legea maidanezilor,  la sertar

În ultimii 20 de ani au fost încercate mai multe strategii pentru a rezolva problema, dar nu a funcţionat nici una. În Parlament există o lege referitoare la câinii fără stăpân, care permite autorităţilor locale să decidă eutanasierea acestora, dacă nu sunt adoptaţi. Textul s-a lovit de opoziţia unor parlamentari şi a asociaţiilor pentru protecţia animalelor, care au organizat numeroase proteste la Parlament. Până la urmă, legea a fost scoasă de pe ordinea de zi, deoarece risca să nu întrunească suficiente voturi pentru a fi adoptată.

Autorităţile din Bucureşti intenţionau să construiască un adăpost în afara Capitalei, pentru a lua câinii de pe străzi, dar fondurile pentru acest proiect au fost tăiate.