Specialiştii în dreptul muncii susţin că cei păgubiţi pot invoca încălcarea Constituţiei, a dreptului muncii, precum şi a legislaţiei europene privind drepturile omului cu mari şanse de succes. Premierul Boc crede însă că în cazul pierdut de Letonia într-o speţă legată de micşorarea pensiilor Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că statul garantează dreptul la pensie, dar nu şi „întinderea" acestui drept, adică mărimea pensiei. „Cuantumul diferă în funcţie de cât poate să îşi permită sistemul respectiv la un moment dat", spunea premierul acum două săptămâni. Guvernul se resemnează însă cu ideea pierderii unor procese. Întrebat din ce bani se vor plăti eventualele despăgubiri, preşedintele Traian Băsescu a spus: „plătim când nu mai avem deficit, peste 20 de ani".

Argumentele avocaţilor

Avocatul Gheorghe Piperea a declarat României Libere că orice pensionar sau bugetar are la îndemână mai multe instrumente juridice pentru a da în judecată statul român în vederea recâştigării drepturilor pierdute. „Argumentele le găsim în Constituţie, unde sunt garantate dreptul la salariu, respectarea legislaţiei muncii, dreptul la şomaj, dreptul la pensie", a afirmat Piperea. El a explicat că pensia este un drept patrimonial, iar „proprietatea este garantată prin Constituţie". Gheorghe Piperea atrage atenţia că nimeni nu poate fi expropriat „fără o dreaptă despăgubire", fie chiar şi în interes public, „aşa cum lasă Guvernul să se înţeleagă" că sunt măsurile de austeritate. „Statul nu este decât un gestionar al fondurilor depuse de salariaţi pentru a beneficia de pensii", a subliniat Piperea.

În privinţa salariilor, Gheorghe Piperea consideră că se încalcă principiile ce stau la baza oricărui contract colectiv de muncă: „Acest contract are caracter de lege şi nu poate fi modificat în mod unilateral. Nici un salariat nu a fost consultat sau întrebat despre aceste diminuări". Avocatul a ţinut să precizeze că „mulţi oameni vor da statul în judecată şi, dacă nu vor câştiga la instanţele româneşti, sigur îşi vor găsi dreptatea la CEDO, cu urmări neplăcute pentru statul român: tribunale blocate şi costuri judiciare uriaşe". La rândul său, avocatul Oana Toader, specialist în dreptul muncii, crede că orice salariat poate invoca principiul constituţional „Dreptul la o viaţă decentă" din Constituţie, dar şi din Cartea Europeană a Drepturilor Omului. „Se poate demonstra în instanţă că statul i-a luat unui cetăţean orice posibilitate de a supravieţui. El poate argumenta că prin tăierile de salariu şi pensie nu mai are posibilitatea să plătească întreţinerea, gazele, lumina, nu mai dispune de surse financiare pentru a se hrăni", a mai spus Toader.

Directorul executiv al Centrului pentru Resurse Umane, Georgiana Iorgulescu susţine la rândul său, că pensionarii şi bugetarii pot ataca în instanţă inclusiv motivele juridice invocate de Guvern pentru justificarea micşorării veniturilor. Ea afirmă că „este un abuz de putere al Executivului să invoci articolul 53 privind siguranţa naţională". „Asta ar însemna că suntem în stare de război, de calamitate sau ţara a intrat în faliment. Dacă ar fi aşa, aceste măsuri ar trebui să afecteze toată populaţia. Dar nu scad decât veniturile pensionarilor şi bugetarilor", a precizat Iorgulescu.

Ce spun juriştii din Parlament?

În acelaşi timp, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului din Senat, Gyorgy Frunda, a reiterat că reducerea valorii pensiilor „este neconstituţională". „Statul nu se poate atinge de acest drept de proprietate, garantat prin Constituţie. Nu se poate face decât prin naţionalizare sau expropriere, însă numai prin dreaptă despăgubire", a subliniat Frunda. In acelaşi timp, deputatul PNL Alina Gorghiu crede că în cazul salariaţilor situaţia este diferită faţă de cea a pensionarilor. „Este mai greu de demonstrat că diminuarea salariilor este în afara legii. Nu se poate merge decât pe varianta dreptului câştigat, a obligativităţii asigurării unui trai decent", a mai spus Gorghiu.  În schimb, senatorul PDL Iulian Urban consideră că legea fundamentală garantează dreptul la pensie, dar nu şi cuantumul său, iar în cazul bugetarilor „nu există argumente".