Preşedintele Traian Băsescu trebuie să se pronunţe asupra nominalizaţilor pentru funcţiile de conducere în Parchete, care au primit avize controversate de la Consiliului Superior al Magistraturii, sectia de procurori.
Între persoanele controversate care au primit aviz se numără Tiberiu Niţu, nominalizat pentru funcţia de procuror general; Alina Bica, nominalizată pentru funcţia de şef DIICOT şi Georgiana Elena Hosu, nominalizată adjunctă a şefului DIICOT.
Probleme de imagine are şi nominalizatul pentru funcţia de prim-adjunct, Dimitrie Bogdan Licu, deoarece apare ca martor într-un dosar de corupţie, dar evoluţia sa bună în faţa secţiei de procurori ( transmisă în direct, online) a determinat sectia de procurori să-i acorde corect aviz prin unanimitate de voturi.
Doar Laura Codruţa Koveşi, nominalizată pentru funcţia de şef DNA şi Codruţ Olaru, nominalizat pentru funcţia de adjunct al procurorului general, nu au probleme de imagine publică, au evoluat onorabil în faţa secţiei de procurori a CSM, de la care au primit avize în unanimitate.
Care sunt problemele profesionale ale nominalizaţilor contestaţi de societatea civilă în mediul virtual
Tiberiu Niţu, nominalizat pentru funcţia de procuror general al României, a primit avizul CSM, după o prestaţie jenantă la interviul de joi. Prestaţia era o reeditare a evoluţiei sale precare din noiembrie 2012, când a fost propus pentru aceeaşi funcţie de fostul ministru al Justiţiei, Mona Pivniceru şi cînd a fost respins de CSM cu unanimitatea voturilor procurorilor (au votat împotrivă cinci membri aleşi al secţiei de procurori şi procurorul general. Doar ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, fost judecator afiliat USL , a votat pentru Niţu).
Intre timp, însă, componenţa Sectiei de procurori a CSM s-a schimbat, intrînd procurorii filo-USL George Muscalu şi Elena Hach şi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc (PSD) , dar a dispărut Daniel Morar, obligat să părăseasca Parchetul General, unde asigura interimatul procurorului general, membru de drept al CSM.
Intre ultimele greseli grave ale lui Tiberiu Niţu de la ultimul interviu pentru funcţie enumerăm: nu a ştiut că au fost desfiinţate parchetele maritime şi fluviale de noul Cod de Procedură Civilă, intrat în vigoare în februarie anul acesta şi , foarte grav, nu a ştiut că procurorii militari au dublă subordonare: faţa de MApN, de unde îşi iau salariile şi gradele, si faţă de CSM-Ministerul Justiţiei, deşi Niţu a fost trei ani prim-adjunct al procurorului general şi a avut în coordonare Secţia Parchetelor Militare!
Alina Bica este un procuror controversat, care a coordonat ancheta in dosarele de jaf ale rafinăriilor Rafo- Dărmănesti-Carom- Solventul, în care au fost implicati Ovidiu Tender, Corneliu Iacubov, Serban Andrei ( primarul PSD din Slănic-Moldova) fraţii Iancu de Timişoara, Dan Iosif ( fost consilier al lui Ion Iliescu, decedat înte timp), lideri ai lumii interlope ( Ninel Potîrcă – şef de partid al rromilor, fraţii Chealfă –Cheptănuş, Florinel Cămară etc). Bica a impărtit dosarul mare in vreo 40 de dosare mici, după cum ea însăsi ne-a declarat la momentul respectiv. In multe din aceste dosare s-a dat neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărirea penală , dar probe esenţiale de inculpare au fost disipate în dosarele în care s-a dat amenda administrativă. Singurul sacrificat a fost Corneliu Iacubov, condamnat definitiv, dar Tender ( apărat la un moment dat şi de avocatul Vicctor Ponta) a scăpat. In acest dosar controversat a lucrat şi Georgiana Hosu.
La capitolul evoluţie în faţa secţiei de procurori, pentru numirea pe funcţia de şef DIICO, debitul verbal al Alinei Bica nu a putut acoperi faptul că în proiectul de management a trecut o prioritate inposibil de realizat pentru că legea care prevedea acea măsură a fost abrogată. A făcut şi alte greşeli.
De departe, cea mai jenantă prestaţie în faţa secţiei de procurori a fost aceea a Georgianei Hosu, care nu a ştiut multe dintre răspunsurile multor întrebări adresate de procurorii CSM, pe lângă emoţiile care îi înecau tentativele de răspuns. O persoană atât de emotivă, care nu stăpâneşte nici legile, poate fi uşor manipulată, spun specialiştii consultaţi de România Liberă.
De ce este periculoasă numirea ca procuror general a unei persoane cu o pregătire precară
Specialiştii consultaţi de RL, care au dorit să-şi păstreze anonimatul, spun că de procurorul general depinde evoluţia tuturor parchetelor din România deoarece , dacă nu este bine pregătit, nu este respectat, NIŢU nu poate asigura o bună conducere şi o continuare a reformelor, implicit obţinerea rezultatelor în Parchete, reforme începute de Laura Codruţa Koveşi, fost procuror general şase ani, de Daniel Morar la DNA ( care a avut cele mai surprinzătoare rezultate, prin obţinerea condamnărilor multor demnitari, între care şi un fost premier) , de Codruţ Olaru, fost şef DIICOT( rezultate deosebite obţinute in special in combaterea infracţiunilor informatice)
Pe deasupra, toate notele informative pe siguranţă naţională de la serviciile secrete ajung la procurorul general, însoţite şi de interceptări, care trebuie să fie distribuiete la DNA, DIICOT, alte parchete, in funcţie de tipul de infracţiuni şi de cuantumul prejudiciilor care se configurigurează, pentru a se instrumenta dosare. Dacă procurorul general e slab pregătit, şi pe deasupra şi nedispus la munca , la sacrificii ( aşa a rezultat din audierea sa din luna noiembrie, anul trecut, când a recunoscut că, în perioada cât a fost adjunct al procurorului general, venea cu trenul de la Ploieşti şi ajungea cam pe la ora 9,00 la serviciu, iar pe la ora 14,00 pleca, pentru ca să prindă trenul), se alege praful de reformele făcute până acum.
De altfel, în cei peste 17 ani de cînd este procuror, Tiberiu Niţu NU a făcut nici un rechizitoriu de trimitere în judecată notabil, în consecinţă nici n-a obţinut condamnări de gulere albe in instanţe. Poate fi un astfel de personaj procurorul general al României? La această întrebare ne va răspunde preşedintele ţării, Traian Băsescu, deoarece el hotărăşte numirile prin decrete prezidenţiale care apoi se publică în Monitorul Oficial.
