Poliţiştii sunt acuzaţi că luau mită individual sau împreună cu unul sau doi colegi, de la şoferi contravenienţi, dar şi de la proxeneţi şi prostituate, iar în unele situaţii, la sfârşitul turei împărţeau banii obţinuţi. Sumele erau cuprinse între 50 şi 600 de lei. Mai mult, doi dintre poliţişti sunt acuzaţi de lipsire de libertate şi de tortură, pentru că au bătut-o şi umilit-o pe o agentă sub acoperire care se dădea drept prostituată şi care nu a vrut să plătească taxă de protecţie.

Potrivit Tribunalului Bucureşti, infracţiunile pentru care sunt cercetaţi poliţişti se pepepsesc cu mai mult de patru ani de închisoare şi există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Mai mult, faptele comise de inculpaţi "au o puternică rezonanţă socială," dat fiind că "aceştia au acţionat în calitate de agenţi de poliţie, de reprezentaţi ai autorităţii de stat, aspect care denotă un grad sporit de pericol concret pentru ordinea publică", se rată în motivarea judecătorilor pentru arestarea primului lot de 15 poliţişti. Aceste circumstanţe "îndreptăţesc concluzia că lăsarea inculpaţilor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, generând, implicit, o stare de neîncredere şi insecuritate în rândul persoanelor care respectă ordinea de drept şi valorile sociale".

În ceea ce priveşte decizia în cazul celui de-al doilea lot, de 14 poliţişti, judecătorii arată că, dacă ar fi judecaţi în libertate, există riscul ca aceştia "să încerce zădărnicirea aflării adevărului prin influenţarea învinuiţilor sau martorilor, prin alterarea mijloacelor de probă, prin punerea de acord asupra declaraţiilor viitoare sau prin alte asemenea activităţi."

Cât despre umilinţele suferite de agenta sub acoperire, acestea "au fost extrem de crude şi grave, durerea şi suferinţa suportate au fost provocate în mod intenţionat pentru că a refuzat să dea mită şi pentru a recunoaşte săvârşirea infracţiunii de care era suspectă," mai arată Tribunalul Bucureşti.

"Se constată astfel un cumul de acţiuni degradante şi înjositoare pentru demnitatea umană la care a fost supusă martora pe toată perioada cât a fost reţinută în secţia de poliţie, tratamente de natură să-i provoace un sentiment de umilinţă, înjosire şi suferinţe psihice puternice. Martorul era investigator sub acoperire însă aceasta urma să constate infracţiuni de corupţie, nepreconizând lipsirea de libertate, agresarea sau faptul că va fi dezbrăcată complet de un agent de poliţie (bărbat) la momentul efectuării unei percheziţii corporale, motiv pentru care aceasta s-a aflat în aceeaşi situaţie ca orice altă persoană faţă de care s-ar fi aplicat tratamentele descrise mai sus," se mai arată în motivare.

Deşi stare de arest reprezinte o situaţie de excepţie, "în cauza de faţă gravitatea şi multitudinea faptelor deduse judecăţii, împrejurările comiterii lor, pluralitatea de făptuitori, prejudiciile însemnate cauzate nu doar prestigiului poliţiei în ansamblu, ci şi bunului mers al secţiilor de poliţie din care fac parte inculpaţii, bugetului de stat, prin neaplicarea sancţiunilor corespunzătoare şi siguranţei cetăţenilor prin încurajarea celor nesancţionaţi de a comite fapte de acelaşi gen şi în viitor, toate aceste împrejurări impun concluzia că există o situaţie de excepţie ce reclamă o măsură de excepţie, cum este cea a arestului preventiv, soluţiile alternative fiind vădit insuficiente," potrivit judecătorilor.