Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus printr-un ordin delegarea lui Daniel Morar în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Delegarea a fost dispusă începând cu data de 13 februarie 2012, pentru o perioadă de 6 luni, ca urmare a încetării actualului mandat deţinut de Daniel Morar.

Surse judiciare susţin că demersul este unul previzibil în contextul în care în urmă cu câteva luni preşedintele Traian Băsescu a anunţat că vrea să numească viitoarele conduceri atât ale Parchetului General şi DNA în acelaşi timp, pentru ca şefii care vor veni să îşi poată forma echipe noi.

Pe de altă parte, şeful statului a avut, la sfârşitul anului trecut, o ieşire critică la adresa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, susţinând că procurorii Direcţiei nu reuşesc să combată marea corupţie, în schimb „distrug cariere".

În aceste condiţii, delegarea lui Morar în fruntea DNA va expira la mijlocul lunii august, dată la care va trebui să i se găsească acestuia un înlocuitor întrucât nu mai poate avea dreptul la un al treilea mandat plin de procuror şef.

Până atunci însă, în luna iunie, vor expira şi mandatele procurorului şef al Secţiei a II-a din DNA, de Combatere a Infracţiunilor Conexe Faptelor de Corupţie, Doru Ţuluş, cât şi a unuia din adjuncţii lui Morar, Carmen Gîlcă. În luna octombrie va expira mandatul de Procuror General al României, deţinut de Laura Codruţa Kovesi.

"Accelerarea proceselor de corupţie a ajutat România"

Direcţia Naţională Anticorupţie a fost, sub conducerea lui Daniel Morar, una dintre puţinele instituţii care a beneficiat numai de bile albe în rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene.

Nici ultimul raport nu face excepţie. România Liberă a dezvăluit săptămâna trecută că documentul pe care Comisia se pregăteşte să îl facă public vorbeşte în termeni pozitivi despre DNA.

Procurorii anticorupţie au fost eficienţi în instrumentarea cazurilor de înaltă corupţie, iar în 2011 numărul cazurilor trimise în judecată şi al condamnărilor a crescut.

Accelerarea procedurilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a văzut în numărul de decizii - 158 de verdicte finale în 2011, faţă de 85 în 2010, arată raportul.

Mai mult, "accelerarea proceselor de mare corupţie a ajutat România să se conformeze cu cerinţele europene", se arată în raport. Totuşi, există şi critici din partea oficialilor europeni în acest domeniu: procesele de înaltă corupţie se soldează cu nivelul minim de pedeapsă penală, iar în 60% din cazuri, pedeapsa este dată cu suspendare. În ceea ce priveşte achiziţiile publice - dosare instrumentate în majoritate tot de procurorii DNA, din iulie 2010 au fost date cinci condamnări în primă instanţă în cazul a 13 persoane acuzate în dosare privind astfel de achiziţii. De asemenea, au fost date cinci condamnări definitive şi patru în primă instanţă în cazuri de fraudă cu fonduri europene. "Importanţa achiziţiilor publice în economia românească ridică întrebarea dacă acest număr relativ mic de cazuri reflectă cu adevărat dimensiunea problemei. Îmbunătăţirea expertizei financiare în rândul magistraţilor şi creşterea posibilităţii de a beneficia de experţi independenţi rămîn necesare pentru a asigura eficienţa procedurilor judiciare", se arată în document.