Surse judiciare au declarat, luni, că în cazul Monei Muscă s-a infirmat de două ori soluţia de scoatere de sub urmărire penală, în final adoptându-se această decizie şi aplicând o sancţiune, potrivit articolului 18 indice 1, considerând că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

Soluţia urmează a-i fi comunicată şi Monei Muscă.

Muscă a fost audiată, în 30 iulie 2009, de procurorii Secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului instanţei supreme în dosarul în care era cercetată pentru că a declarat că nu a făcut poliţie politică, însă Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor (CNSAS) a constatat contrariul, iar Curtea de Apel Bucureşti a confirmat aceasta, printr-o hotărâre irevocabilă.

Procurori ai Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică au dispus, la data de 14 august 2008, începerea urmăririi penale faţă de Muscă Monica Octavia, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută de art. 292 din Codul Penal.

"Infracţiunea reţinută constă în aceea că, în calitate de deputat în Parlamentul României, a completat, la data de 23 martie 2006, declaraţia pe propria răspundere privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent ori colaborator al poliţiei politice comuniste, în sensul că nu a fost agent sau colaborator al poliţiei politice, această declaraţie nefiind corespunzătoare adevărului şi producând consecinţe juridice până în luna martie 2007, când susnumitei i-a încetat calitatea de deputat în Parlamentul României", informa Ministerul Public.

Iniţial, în dosar s-a dat scoaterea de sub urmărire penală a Monei Muscă, însă soluţia a fost infirmată.

În iulie 2009, Mona Muscă a fost reaudiată de procurori în acest caz.

Ulterior, s-a dispus iar scoaterea de sub urmărire penală, soluţie ce din nou a fost contestată.

Procurorii au avut o serie de discuţii divergente pe acest caz, întrucât Mona Muscă, atunci când a dat declaraţia potrivit căreia nu a colaborat cu Securitatea în sensul de poliţie politică, nu ar fi avut reprezentarea faptei. Ulterior semnării declaraţiei, legea a fost modificată.

Mona Muscă a demisionat din Parlament în 7 martie 2007 , după ce un complet de judecată al Curţii de Apel Bucureşti i-a respins contestaţia faţă de decizia CNSAS, conform căreia a făcut poliţie politică, apreciind că fostul deputat a fost angajat al Securităţii. Mona Muscă s-a retras din partid (PLD) şi din Camera Deputaţilor, după ce Colegiul CNSAS a dat un verdict de colaborare a acesteia cu Securitatea, iar contestaţia ei a fost respinsă de instanţa de judecată.

După verdictul de colaborare cu Securitatea, CNSAS a făcut plângere împotriva lui Muscă la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În 9 august 2006, pe atunci deputat PNL, Mona Muscă s-a prezentat, la sediul CNSAS, pentru a-şi vedea dosarul, ea declarând presei că nu a făcut "nici măcar o secundă" poliţie politică. Venirea ei la CNSAS survenea apariţiei în presă a unui articol referitor la faptul că Muscă a colaborat cu Securitatea, având nume de cod "Eva".

După două zile, în 11 august 2006, Mona Muscă a recunoscut public faptul că a semnat un angajament cu fosta Securitate, fiind racolată în martie 1977 şi având numele de cod "Dana".

"Eram responsabilă pentru siguranţa studenţilor şi faţă de siguranţa României. Nu cred că cineva ar fi fost în stare să spună nu", explica Muscă.

"În 1977, după ce mi-am dat definitivatul, am luat un post la studenţii străini, din Timişoara. Imediat după angajare, după o discuţie cu prodecanul, la părinţii mei, la Timişoara, a venit un domn care spunea că se ocupă de problemele studenţilor străini", a spus Muscă.

Ea preciza că, acel "domn" se numeşte Eugen Lăcătiş şi i-a cerut să semneze un angajament - despre care i s-a spus că era semnat de fiecare dintre profesori - privind furnizarea de note scrise referitoare la situaţia, problemele şi eventualele atitudini inamicale faţă de România ale studenţilor străini care învăţau limba română la Timişoara, în anul pregătitor dinainte de începerea studiilor propriu-zise.

Muscă spunea că nu a ezitat să semneze acest angajament, pentru că a crezut că serveşte, pe de o parte, intereselor de securitate ale României, iar, pe de altă parte, siguranţei studenţilor străini din Universtitate.

"Mi s-a spus: «Dumneavoastră aveţi o responsabilitate faţă de studenţii străini, pentru că ei îşi transferă uneori conflictele din ţările lor de origine, şi există şi aici oameni care îi stimulează, astfel că viaţa lor este câteodată în pericol»", arăta Muscă, explicând de ce a semnat acel angajament.