Raportul intermediar al Comisiei Europene, elaborat în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare (MCV), oferă informaţii tehnice actualizate privind evoluţiile importante înregistrate în ultimele şase luni în România, respectiv de la ultimul raport al Comisiei Europene din luna iulie 2011. Sunt furnizate informaţii actualizate despre unele progrese, precum şi criticile pentru acţiunile care nu au fost încă întreprinse.

În vara anului 2012, Comisia va prezenta o evaluare globală a progreselor înregistrate de România în cadrul MCV din momentul aderării sale la UE.

Comisia Europeană a adoptat două rapoarte MCV : unul pentru România şi altul pentru Bulgaria. Intr-o conferinţă de presă de ieri, Mark Gray, purtatorul de cuvânt al Comisiei Europene, a spus că România şi Bulgaria ȋndeplinesc criteriile de aderare la Spatiul Schengen. Potrivit lui Gray, MCV şi aderarea la Schengen ar trebui privite separat, sugerând că nerezolvarea unor probleme din cadrul MCV n-ar trebui să fie invocată drept piedică ȋn aderare. De asemenea, că ţările care se opun intrării României ȋn Schengen ar trebuie să-şi justifice atitudinea.

Evaluările din raportul intermediar MVC - spune Gray - sunt strict tehnice, cele politice urmând a fi incluse ȋn raportul final din iulie 2012. El scos ȋn evidenţă reuşitele României, respectiv accelerarea condamnărilor ȋn cazurile de mare coruptie, aplicarea Codului Civil, reuşitele DNA şi ANI ȋn combaterea coruptiei, dar a mai spus şi că România trebuie să se concentreze mai bine pe echilibrarea resurselor ȋntre instanţe pentru a se asigura aplicarea corectă a Codului Penal şi a celui de Procedură Penală. De asemenea, Mark Gray a accentuat necesitatea adoptării unor noi reguli, transparente, privind promovarea judecătorilor, necesitatea implementării strategiei naţionale anticorupţie şi obţinerea de rezultate concrete ȋn confiscarea bunurilor obţinute din activităţi ilegale.

Ce conţine raportul intermediar MCV

Raportul MCV este structurat pe capitole, prezentând progresele, nereuşitele şi recomandarile pentru România. Progrese ȋnregistrate de România faţă de iulie 2011 sunt: adoptarea codurilor civile şi penale, punerea ȋn aplicare fară probleme a Codului Civil, accelerarea proceselor cazurilor de coruptiela nivelul Inaltei Curţi, apariţia unor condamnări ȋn cazuri de mare corupţie, DNA şi ANI şi-au continuat activitatea anticorupţie aducând ȋn faţa Justitiei ȋnalti funcţionari şi responsabili politici; Parlamentul a ȋnregistrat progrese privind confiscarea extinsă a averilor ilicite; a apărut noua lege pentru reformarea numirilor judecatorilor la Înalta Curte şi privind responsabilitatea disciplinară a magistraţilor.

Nereuşitele consemnate se referă la: pedepsele date de Înalta Curte pentru marea corupţie sunt minime şi nu sunt de natură să descurajeze marea corupţie, nu se recuperează prejudiciile, nu se confiscă averile ilicite pentru a descuraja corupţia, nu a fost adoptată strategia naţională anticoruptie, care se află ȋn fază de proiect, nu s-a reformat inspecţia judiciară din cadrul CSM, astfel că magistraţii corupţi nu sunt pedepsiţi exemplar. Mai mult, magistraţii suspectati de corupţie sunt lăsaţi pe funcţii de conducere la Înalta curte. De asemenea, parlamentarii condamnaţi votează ȋn continuare ȋn Parlamentul României.

Recomandările pentru România: consolidarea integrităţii şi responsabilităţii magistratilor, creşterea efectului de descurajare a corupţiei prin aplicarea de pedepse exemplare şi prin confiscarea averilor dobândite prin infracţiuni, aprobarea şi aplicarea strategiei naţionale anticorupţie, continuarea pregătirilor pentru aplicarea celorlalte coduri (de procedură civilă, penal şi de procedură penală), eliminarea imunităţilor, eliminarea din Parlament a deputaţilor şi senatorilor condamnaţi pentru corupţie.

Cine sunt cei şase parlamentari condamnaţi pentru corupţie, dar care continuă nestingheriţi să voteze legile:

1.Serban Mihăilescu, senator UNPR, condamnat de Înalta Curte la un an cu suspendare
2.Eugen Bădălan, condamnat pe 9 decembrie de Înalta Curte la patru ani cu suspendare, autosuspendat din PDL
3.Cosmin Popescu, condamnat de Înalta Curte la doi ani cu suspendare, autosuspendat din PDL
4.Dan Ilie Morega, deputat UNPR, condamnat de Înalta Curte la trei ani cu suspendare
5.Virgil Pop, deputat PNL, condamnat la cinci ani cu executare, autosuspendat din partid
6.Adrian Năstase, deputat PSD, condamnat de Înalta Curte la doi ani cu executare