Procurorii bucureşteni au deferit justiţiei treizeci de poliţişti de la secţiile 1 şi 3 din Capitală, în acest dosar fiind cercetate peste 80 de infracţiuni cu peste patru sute de fapte materiale, acuzaţiile principale fiind luare de mită, lipsire de libertate şi tortură, relatează Mediafax.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au finalizat urmărirea penală din dosarul poliţiştilor de la secţiile de poliţiei 1 şi 3 din Capitală.

Astfel anchetatorii i-au deferit justiţiei pe Gheorghe Bubu, Marius-Alin Constantinescu, Adrian Dan, Nicolae Dănăuţă, Alexandru Florentin Dobre, Florin Sorin Dumitru, Nicuşor Răzvan Dumitru, Daniel Eduard Elaşcu, Cornel Frăţilă, Constantin Ghergu, Cornel Grigore, Marian Ilie, Eugen Florin Ionescu, George Ivasciuc, Cătălin Dănuţ Năstase, Adrian Niculici, Cristian Daniel Olteanu, Petre Pomagă, Laurenţiu-Nicolae Popină, Ovidiu-Ştefăniţă Popa, Ionel Răduţ, Cătălin-Adi Stochiţă, Viorel Stoica, Petre Talianu, Stelian Daniel Tonca, Dan Ungureanu, Codruţ-Teo Uşăînchisă, Sorin-Mihai Tătaru, în stare de arest preventiv şi pe Sebastian Şteafan Ioana şi Andi-Marius Ionescu, în stare de libertate.

Aceştia sunt acuzaţi de procurori de comiterea a 26 de infracţiuni de luare de mită în formă continuată (230 de acte materiale), patru infracţiuni de luare de mită, 24 de infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată (193 de acte materiale), 3 infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, nouă infracţiuni de favorizarea infractorului, şapte infracţiuni de complicitate la prostituţie în formă continuată (27 de acte materiale), şapte infracţiuni de complicitate la proxenetism în formă continuată (27 de acte materiale) şi câte o infracţiune de purtare abuzivă, complicitate la luare de mită, trafic de influenţă, tăinuire, omisiunea sesizării organelor judiciare, lipsire de libertate în mod ilegal, tortură, complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal, complicitate la tortură şi fals intelectual.

Anchetatorii detaliază modul de operare în cazul actelor de luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice şi favorizarea infractorului în raport cu o serie de persoane care comiteau contravenţii sau infracţiuni privind regimul circulaţiei pe drumurile publice arătând că agenţii de poliţie se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu (în tură) pe linie de ordine publică, de regulă în echipaje de doi sau trei, şi aveau ca atribuţii depistarea, constatarea şi sancţionarea unor fapte interzise de lege precum contravenţii şi infracţiuni.

Poliţiştii foloseau autospeciale din dotarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi purtau uniforma instituţiei, mai notează procurorii, care arată că erau selectate în trafic anumite autoturisme - din categoria superioară sau de lux, precum BMW, Mercedes, Porche sau Nissan - pe care fie le surprindeau direct în timp ce încalcă o normă legală fie le verificau şi dacă se constatau anumite deficienţe, precum ITP expirată, le urmareau şi le opreau. Apoi, sub diferite pretexte sau motive, opreau direct maşinile şi le verificau.

În urma verificărilor, erau stabilite normele încălcate şi sancţiunea care în mod normal ar trebui aplicată pentru respectiva faptă, respectiv contravenţie sau infracţiune. Se aduceau la cunoştinţa conducătorului auto aceste aspecte. De regulă, unul dintre membrii echipajului discuta direct cu şoferul vizat, ceilalţi intervenind în discuţie în sprijinul său, mai notează procurorii.

Imediat, se pretindeau de la şoferul vizat bani sau alte foloase materiale pentru a nu fi constatată fapta comisă, pentru a nu fi aplicată sancţiunea legală sau pentru a nu fi făcute alte demersuri legale.

În schimbul sumelor de bani sau foloaselor primite, ei nu constatau abaterile şi nu sancţionau persoanele vizate. După primirea banilor sau la sfârşitul turei, agenţii împarţeau între ei banii, sumele fiind cuprinse între 50 şi şase sute de lei.

În ceea ce priveşte modul de operare în cazul faptelor de luare de mită, complicitate, favorizarea infractorului sau tortură, anchetatorii au stabilit că agenţii de poliţie se deplasau periodic în zonele din raza lor de competenţă teritorială unde se desfăşurau activităţi de prostituţie şi proxenetism.

Din actele dosarului, noteză procurorii, rezultă indubitabil că unii dintre ei le cunoşteau pe aceste persoane, în special pe proxeneţi şi erau în relaţii cu ei de mult timp. Unii dintre agenţi pretindeau şi primeau de la proxeneţi periodic sume de bani, o adevărată "taxă de protecţie", pentru a nu constata faptele şi a nu aplica sancţiuni.

De asemenea, mai arată anchetatorii, unii dintre ei, surprindeau persoane de sex feminin care practicau prostituţia şi pretindeau şi de la acestea sume de bani în acelaşi scop, iar atunci când nu îşi atingeau acest scop, fiind refuzaţi, foloseau mijloace violente de natură să intimideze persoanele vizate şi să le asigure în continuare controlul asupra activităţilor de prostituţie şi proxenetism, precum şi veniturile aferente.

Dosarul a fost trimis pentru judecare la Tribunalul Bucureşti.

Procurorii bucureşteni au fost sprijiniţi la instrumentarea acestui dosar de lucrători ai Direcţiei Geneale Anticorupţie (DGA).