Curtea de Apel Bucureşti a decis, miercuri noapte, arestarea preventivă pentru 29 de zile a procurorului Maximilian Bălăşescu, de la Parchetul Tribunalului Ilfov, acuzat de luare de mită, precum şi celor doi complici ai acestuia, potrivit Mediafax.

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a admis propunerea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de arestare preventivă pentru 29 de zile a procurorului Maximilian Bălăşescu, precum şi a lui Marian Cristian Ene şi Marian Simirianu, acuzaţi de complicitate la luare de mită.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă, putând fi contestată la instanţa supremă.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a încuviinţat, miercuri, reţinerea şi arestarea preventivă a procurorului Maximilian Ion Bălăşescu, în urma solicitării DNA.

Procurorul Maximilian Bălăşescu a fost reţinut pentru că ar fi cerut 300.000 de euro de la un denunţător, pentru a-l cerceta pe acesta într-un dosar disjuns în care ulterior să adopte o soluţie de scoatere de sub urmărire penală.

Din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori rezultă că, în ianuarie 2012, Maximilian Bălăşescu, în calitatea sa de procuror, a pretins de la un denunţător, prin intermediari, suma de 300.000 euro, în două tranşe. În schimbul banilor, el urma să dispună ridicarea măsurărilor asiguratorii luate faţă de denunţător, într-un dosar în care acesta era cercetat, alături de alte persoane, pentru complicitate la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

Totodată, procurorul urma să dispună, cu privire la acelaşi denunţător, disjungerea cauzei şi formarea unui dosar separat în care ulterior să adopte o soluţie de scoatere de sub urmărire penală.

Maximilian Bălăşescu a fost prins în flagrant delict, marţi, în timp ce primea de la denunţător, prin intermediar, suma de 90.000 lei şi 80.000 euro.

Alături de Bălăşescu, în această cauză sunt urmăriţi penal Marian Cristian Ene şi Marian Simirianu, pentru complicitate la luare de mită.

Marian Simirianu face parte din clanul Cămătarilor, el fiind deja condamnat în două dosare ale fraţilor Ion şi Vasile Balint.

Într-unul dintre dosar, în 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a condamnat definitiv pe Vasile Balin, zis Sile Cămătaru, la 15 ani de închisoare şi pe Ion Balint, zis Nuţu Cămătaru, la nouă ani de închisoare. Alături de Sile Cămătaru au fost condamnate mai multe persoane, printre care şi Marian Simirianu, care a primit o pedeapsă de 6,6 ani.

În motivarea deciziei, instanţa nota că Marian Simirianu este "o persoană cu o statură impozantă, angajat de-a lungul timpului ca agent de pază la o serie de localuri de noapte şi discoteci şi, totodată, un apropiat al fraţilor Balint, o persoană care avea toate calităţile necesare pentru a putea pune, împreună cu inculpata (Tatiana Ceremuş, n.r.), bazele unei grupări care să tragă foloase materiale din activitatea diferitelor prostituate".

Rolul lui Simirianu a fost dublu - de protector, persoană capabilă să intervină în situaţia unor neplăceri ivite cu alte grupări infracţionale în cazul în care era necesară folosirea violenţei ori a relaţiilor din lumea interlopă a Capitalei, precum şi de persoană care racolează diverşi clienţi dispuşi să plătească, pentru a întreţine raporturi sexuale cu prostituatele asupra cărora avea un control împreună cu Ceremuş, preciza instanţa în motivare.

Într-un alt dosar al fraţilor Cămătaru, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au decis, în aprilie 2011, condamnarea lui Marian Simirianu la şase ani de închisoare.