Comisia Europeană (CE) consemnează în raportul interimar pe tema MCV publicat miercuri criticile privind procedura de numire de către Consiliul Superior al Magistraturii a unor judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), în vara anului 2011, relatează Mediafax.

În opinia CE, o reorganizare şi mai profundă a Înaltei Curţi ar contribui la consolidarea capacităţii acesteia de a îndeplini în mod eficace atribuţiile legate de procedura hotărârilor preliminare, care va fi introdusă de noile coduri ca un instrument esenţial de unificare juridică.

"Numirile făcute în luna august în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost criticate pentru lipsa de transparenţă şi obiectivitate. Cu toate acestea, România a adoptat o nouă lege în luna decembrie 2011, care a fost reintrodusă de Guvern pentru a reforma practica numirilor în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", notează raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) impus României de către CE.

Experţii europeni arată că legea introduce îmbunătăţiri substanţiale cu privire la procedurile de numire şi poate avea o contribuţie importantă la reformarea Înaltei Curţi.

"Impactul acestei legi va depinde de voinţa instituţiilor competente de a asigura punerea sa în aplicare. Adoptarea legii ar trebui urmată de o ocupare rapidă a posturilor vacante, în special din Secţia penală, printr-un proces de recrutare transparent şi bazat pe merite", subliniază documentul CE.

În şedinţa din 29 august 2011 a Consiliului Superior al Magistraturii au fost audiaţi magistraţii care şi-au depus candidaturile pentru promovarea la instanţa supremă în luna martie, deşi regulamentul de a accede la ICCJ se modificase, ceea ce în opinia procurorului general al României, şi nu numai, implica organizarea unei alte proceduri pentru a putea să-şi depună şi alţi judecători sau procurori candidaturile.

Totodată, Uniunea Naţională a Judecătorilor cerea suspendarea procedurii, însă membrii CSM, cu majoritate de voturi, au decis continuarea concursului.

Atunci, după 12 ore de dezbateri, au fost aleşi cinci judecători pentru posturile vacante de la Secţiile civilă, comercială şi penală a instanţei supreme.

Aurelia Rusu a fost numită judecător la Secţia civilă şi de proprietate intelectuală a instanţei supreme, procedura în cazul acesteia generând dispute, întrucât iniţial a obţinut şapte voturi din opt necesare, iar membrii CSM a repetat votul, iar judecătoarea a primit mai multe voturi. Cezar Hîncu, preşedintele Curţii de Apel Suceava, şi-a retras candidatura după ce a "luat act de ordinea de zi a şedinţei de luni".

Totodată, judecătoarele Tatiana Gabriela Năstase şi Mirela Poliţeanu au fost promovate de Consiliul la Secţia comercială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În cazul desemnării magistraţilor pentru posturrile vacante de la această secţie a fost balotaj, la fel ca în cazul lui Rusu, în pofida neobţinerii numărului necesar s-a reluat votarea.

Judecătoarele Florentina Dragomir şi Simona Neniţă au fost numite la Secţia penală a instanţei supreme, de către Consiliul Superior al Magistraturii, în timp ce alţi şapte candidaţi, între care Lia Savonea şi Lucia Rog, nu au întrunit numărul de voturi necesar promovării.

Judecătorul Florentin Teişanu, de la Curtea de Apel Ploieşti, şi-a retras candidatura luni, iar judecătoarea Marilena Iuliana Ciolcă (fost procuror-n.r.) nu s-a prezentat la interviu.

Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a declarat, pentru MEDIAFAX, după încheierea procedurii de numire a celor cinci judecători la instanţa supremă, că procedura de selecţie a magistraţilor a fost neechitabilă, întrucât s-au discutat candidaturile depuse în luna martie şi nu s-a dat posibilitatea ca şi alţi magistraţi să îşi depună candidaturile. "Aşa cum am expus la începutul şedinţei nu a fost o procedură echitabilă. Înţeleg nevoia de a angaja oameni la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de de a ocupa posturile, însă este evident că dacă a fost adoptat un regulament nou, trebuia declanşată o nouă procedură, în aşa fel încât şi alţi candidaţi să se înscrie la acest concurs. Practic, pe regulamentul nou adoptat au fost audiaţi doar cei care şi-au depus candidaturile în urmă cu câteva luni. Nu a fost o procedură echitabilă", afirma procurorul general.

La rândul său, în 30 august 2011, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, declara, pentru MEDIAFAX, că şedinţa din urmă cu o zi a Consiliului Superior al Magistraturii a fost un ultim act dintr-o serie de măsuri instituţionale incoerente şi ezitante prin care s-a încercat promovarea unor judecători la instanţa supremă.

"Şedinta de ieri a fost un ultim act dintr-o serie de măsuri instituţionale incoerente şi ezitante prin care s-a încercat promovarea unor judecători la ICCJ. După ce s-au pierdut luni de zile cu pertractări CSM-ICCJ, s-a luat de către CSM o hotărâre neinspirată de modificare a regulamentului de promovare la ICCJ, atacată în instanţă de către ICCJ. Au urmat alte săptămâni de pertractări, în urma cărora s-a ajuns la un acord pe o propunere a MJ. Reamintesc faptul ca MJ a propus Parlamentului un proiect de lege într-o formă agreată atât de CSM, cât şi de ICCJ. Dar acest acord a fost rupt de ICCJ în Parlament", afirma ministrul Justiţiei.

Demnitarul sublia că soluţia în viitor este să se urmeze calea propusă deMJ prin proiectul de lege (respins în final de Parlament-n.r).

"În campania electorală pentru CSM (în 7 ianuarie 2011, noi membri ai Consiliului şi-au preluat mandatele, în urma alegerilor lor de către judecători şi procurori-n.r.) s-a promis desfiinţarea interviurilor ca metodă de promovare la ICCJ. Acest deziderat este asigurat prin proiectul de lege elaborat de MJ şi propus Parlamentului de către Guvern. Revin şi arăt că este bine să facem ce spunem. Angajamentele verbale neacoperite de fapte inteligente şi rezultate concrete echivalează cu cecuri de bancă trase fără provizion", susţinea ministrul Predoiu.

În 15 decembrie 2011, Guvernul şi-a asumat în Parlament răspunderea pentru proiectul legii de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.