În ultimul an, Agenţia Naţională de Integritate a beneficiat în sfîrşit de o creştere bugetară şi a atras fonduri europene pentru a-şi îmbunătăţi sistemul informatic şi procedurile, arată Raportul Comisiei Europene pe Justiţie, obţinut de România liberă. Documentul va fi publicat săptămâna viitoare.

Deşi numărul persoanelor investigate a crescut - din 2010 şi până în prezent ANI a descoperit 18 cazuri de avere nejustificată, care ar putea duce la confiscarea, în total, a 5,7 milioane de euro, 23 de cazuri de conflict de interese şi 118 cazuri de incompatibilităţi, "efectul descurajant al acţiunilor Agenţiei este diminuat de întârzieri şi lipsa de consistenţă în acţiunile administrative şi jucidiare efectuate în aceste cazuri", arată raportul.

Mai mult, "faptul că unele forţe politice au încercat să redeschidă dezbaterea asupra independenţei şi cadrului legal al ANI a distras atenţia de la bilanţul cazurilor instrumentate de Aganţie", potrivit documentului.

În aceste condiţii, numirea unui nou preşedinte al instituţiei, anul acesta, "oferă ocazia de a consolida stabilitatea instituţională şi integritatea ANI", se arată în document.

Mai multe sentinţe în cazuri de mare corupţie, dar puţine în domeniul achiziţiilor publice

Raportul CE vorbeşte şi despre activitatea DNA. Procurorii anticorupţie au fost eficienţi în instrumentarea cazurilor de înaltă corupţiem iar în 2011 numărul cazurilor trimise în judecată şi al condamnărilor a crescut. Accelerarea procedurilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a văzut în numărul de decizii - 158 de verdicte finale în 2011, faţă de 85 în 2010, arată raportul.

Mai mult, "accelerarea proceselor de mare corupţie a ajutat România să se conformeze cu cerinţele europene", se arată în raport. Totuşi, există şi critici din partea oficialilor europeni în acest domeniu: procesele de înaltă corupţie se soldează cu nivelul minim de pedeapsă penală, iar în 60% din cazuri, pedeapsa este dată cu suspendare.

În ceea ce priveşte achiziţiile publice, din iulie 2010 au fost date cinci condamnări în primă instanţă în cazul a 13 persoane acuzate în dosare privind astfel de achiziţii. De asemenea, au fost date cinci condamnări definitive şi patru în primă instanţă în cazuri de fraudă cu fonduri europene.

"Importanţa achiziţiilor publice în economia românească ridică întrebarea dacă acest număr relativ mic de cazuri reflectă cu adevărat dimensiunea problemei. Îmbunătăţirea expertizei financiare în rândul magistraţilor şi creşterea posibilităţii de a beneficia de experţi independenţi rămîn necesare pentru a asigura eficienţa procedurilor judiciare", se arată în document.

Documentul se referă şi la legislaţia privind responsabilitatea magistraţilor. Oficialii CE salută adoptarea legii care sporeşte sancţiunile pentru magistraţi şi numărul abaterilor disciplinare. Mai mult, legislaţia elimină posibilitatea ca magistraţii să scape de sancţiuni disciplinare prin pensionare. În noiembrie, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat o strategie şi un plan de acţiune menite să crească integritatea în rîndul magistraţilor.

Totuşi, subliniază raportul, "anchetă penale recente în care sunt implicaţi magistraţi importanţi au diminuat încrederea publicului în determinarea şi abilitatea Consiliului de a promova integritatea şi responsabiltiatea în sistemul judiciar. Într-un caz de presupusă corupţie la nivel înalt, autorităţile judiciare nu l-au suspendat pe respectivul judecător dintr-o funcţie de conducere,' se mai arată în raport. "Acest caz a demonstrat lacune grave în abiltiatea liderilor magistraţilor de a acţiona atunci cînd sunt confruntaţi cu riscuri serioase la adresa integrităţii sistemului, arată experţii CE.

Documentul critică şi numirile la Înalta Curte din august, pe motiv de lipsă de transparenţă şi obiectivitate. Totuşi, raportul subliniază că legislaţia adoptată în decembrie îmbunătăţeşte procesul numirilor la Curtea Supremă.

Ce recomandă Comisia

Pentru a obţine rezultate mai bune în lupta împotriva corupţiei, Comisia recomandă României să-şi creeze o nouă strategie multi-anuală anticorupţie, să îmbunătăţească coordonarea la nivel înalt şi să aibă rezultate convingătoare în recuperarea bunurilor obţinute ilegal prin adoptarea legislaţiei confiscării extinse. 

Alte recomandări sunt elaborarea de reglementări pentru prevenirea conflictului de interese în managementul fondurilor publice şi întărirea capacităţii instituţionale în domeniul achiziţiilor publice.

Raportul recunoaşte de asemenea progresele făcute de România în ultimul an, în baza recomandărilor Comisiei Europene. Noul Cod civil a intrat în vigoare în octombrie 2011 fără probleme, iar cel de procedură civilă urmează să intre în vigoare în luna iunie a acestui an. Codurile Penal şi de Procedură penală vor intra vor intra în vigoare abia în martie 2013, iar pentur punerea lor în aplicare mai sunt necesare eforturi, în primul rînd recrutarea de personal specializat şi realocarea mai echilibrată a resurselor între diferitele instanţe.

Raportul care va fi publicat marţi este unul intermediar, dar este important pentru că în baza acestuia va fi redactat raportul din vară, care va marca cinci ani de la implementarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei. De raportul din vară depinde în mare măsură ridicarea sau menţinerea MCV.