UPDATE, ora 10.15
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combaterea infracțiunilor de corupție efectuează urmărirea penală față de următoarele persoane:DUICU IOAN-ADRIAN, președintele Consiliului județean Mehedinți, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de: – trafic de influență;
– cumpărare de influență;
– instigare la dare de mită;
– permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în scopul obținerii de foloase necuvenite; – instigare la abuz în serviciu;
– două infracțiuni de folosirea influenței și autorității, de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite;
PONEA CONSTANTIN ȘTEFAN, inspector șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Mehedinți, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de: – trafic de influență;
– cumpărare de influență;
POPESCU CONSTANTIN, om de afaceri și președintele organizației municipale Orșova a Partidului Social Democrat, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de:
– folosirea influenței și autorității, de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid politic, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite.
Din ordonanța de efectuare a urmăririi penale întocmite de procurori a reieșit că există date și probe din care rezultă indicii rezonabile potrivit cărora:
1. În perioada martie-iunie 2013, inculpatul Duicu Ioan-Adrian, președintele Consiliului județean Mehedinți, a afirmat față de inculpatul Ponea Constantin Ștefan, inspector șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Mehedinți, faptul că are influență asupra mai multor funcționari publici (membri ai Guvernului, funcționari publici din conducerea Ministerului Afacerilor Interne, șeful Inspectoratului General al Poliției Române, pe de o parte, și consilierii locali din cadrul Consiliului local al municipiului Orșova, pe de altă parte).
Totodată, Duicu Ioan-Adrian i-a promis lui Ponea Constantin Ștefan că își va folosi această influență, pentru a-i determina pe funcționarii publici să facă acte care intră în atribuțiilor lor de serviciu, și anume:
– în cazul celor dintâi (membri ai Guvernului, funcționari publici din conducerea Ministerului Afacerilor Interne, șeful Inspectoratului General al Poliției Române) să îl mențină temporar Ponea Constantin Ștefan în funcția de inspector șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Mehedinți, iar la o dată ulterioară să îl numească într-o funcție de conducere în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, respectiv director adjunct al Direcției de Ordine Publică, precum și să numească o persoană din familia acestuia într-o funcție de conducere în cadrul Ministerului Public;
– în ceea ce îi privește pe membrii Consiliului local al municipiului Orșova, influența urma a fi exercitată pentru a-i determina să aprobe scoaterea din domeniul public și concesionarea, către o altă persoană din familia lui Ponea Constantin Ștefan, la un preț „convenabil”, a două suprafețe de teren (în suprafață totală de aproximativ 200 de m2, terenuri situate în centrul municipiului Orșova și reprezentând acostamentul unei străzi). Obținerea acestor foloase în favoarea unui membru al familiei lui Ponea Constantin Ștefan a și fost realizată prin exercitarea influenței de către Duicu Ioan-Adrian asupra unui număr de 11 membri ai Consiliului local Orșova, prin intermediul și cu ajutorul lui Popescu Constantin, om de afaceri și președintele organizației municipale Orșova a unui partid politic. Ca urmare a exercitării influenței, consilierii locali au votat scoaterea din domeniul public și concesionarea celor două suprafețe de teren. Cele două suprafețe de teren erau înscrise în cartea funciară a localității Orșova ca aparținând domeniului public al Statului Român, prin urmare, ele nu puteau fi trecute în domeniul privat al localității Orșova (și apoi concesionate); în aceste împrejurări, folosul obținut prin dobândirea acestor două suprafețe de teren în condițiile arătate, este unul necuvenit, obținut prin nesocotirea prevederilor legale care reglementează regimul juridic al proprietății publice.
În schimbul exercitării influenței avute față de funcționarii publici amintiți, în sensurile și pentru scopurile mai sus descrise, Duicu Ioan-Adrian i-a pretins lui Ponea Constantin Ștefan să îl determine pe judecătorul care judeca o anumită cauză să pronunțe o hotărâre care să îi fie favorabilă, în sensul anulării raportului Agenției Naționale de Integritate care îl viza pe Duicu Ioan-Adrian. Folosindu-se de împrejurarea că o persoană din familie este chiar șefa Secției de contencios administrativ și fiscal a instanței care avea de soluționat cauza respectivă, Ponea Constantin Ștefan i-a promis lui Duicu Ioan-Adrian că îi va obține acest folos, în sensul că hotărârea care se va da în cauza amintită va fi una favorabilă acestuia din urmă.
2. La data de 16 ianuarie 2014 și în zilele următoare, inculpatul Duicu Ioan-Adrian i-a solicitat unei persoane (director al unui post de televiziune locală controlat în fapt de către Duicu Ioan-Adrian) să determine alte persoane să-i ofere unei asistente în cadrul Spitalului Județean de Urgență Mehedinți o sumă de bani, în schimbul eliberării unei adeverințe medicale și, totodată, să filmeze cu o cameră ascunsă momentul în care asistenta ar fi primit această sumă de bani.
Persoanele instigate au încercat să îi dea asistentei suma de bani în vederea eliberării unei adeverințe medicale, însă aceasta a refuzat să primească banii.
3. În perioada mai–septembrie 2013, Duicu Ioan-Adrian, președintele Consiliului județean Mehedinți și alți doi funcționari publici au permis unor persoane neautorizate (reprezentanții unui furnizor de echipamente medicale și ai unei societății de leasing) accesul la informații care, la acel moment, nu erau destinate publicității. Informațiile reprezentau intenția reprezentanților Consiliului Județean Mehedinți și ai Spitalului Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin de a demara o procedură de achiziție publică, precum și datele tehnice și financiare preconizate pentru această achiziție publică, iar accesul la ele a fost permis cu scopul de a obține, pentru cei doi agenți economici menționați, un folos necuvenit.
Folosul urmărit a constat în împiedicarea altor agenți economici să participe la licitația publică ce avea să fie organizată pentru achiziția publică menționată și, implicit, în încheierea, de către cei doi agenți economici „beneficiari ai informațiilor”, a contractelor de achiziție publică în condiții financiare avantajoase pentru aceștia și, corelativ, dezavantajoase tehnic și financiar pentru autoritatea publică contractantă (Spitalului Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin, instituția publică beneficiară a bunurilor ce aveau să fie dobândite prin achiziție publică) și pentru Consiliul județean Mehedinți (autoritatea publică locală care urma să asigure finanțarea acestei achiziții publice).
„Oferta” stabilită pe baza informațiilor menționate prevedea livrarea echipamentelor medicale de către unul dintre agenții economici în schimbul sumei (stabilite unilateral de acest operator economic) de aproximativ 2.700.000 de euro și finanțarea acestei achiziții publice printr-un contract de leasing, calitatea de finanțator urmând să o aibă cel de-al doilea agent economic; tot în mod unilateral agenții economici „beneficiari”, au stabilit durata contractului de leasing (7 ani) și prețul ce avea să fie încasat de societatea de leasing pentru această finanțare (anume de aproximativ 1.400.000 de euro).
Pe baza acestei „oferte” transmise de cei doi operatori economici și răspunzând „cerințelor” acestora, reprezentanții Spitalului Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin (autoritatea publică contractantă) au întocmit documentația de atribuire, care a fost transmisă Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice și apoi publicată în SEAP (sistemul electronic de achiziții publice).
Întrucât au realizat faptul că documentația de atribuire publicată fusese „greșită” (în sensul că nu permitea și achiziționarea de servicii financiare (anume încheierea contractului de leasing), documentația de atribuire modificată și publicată din nou în SEAP.
Date fiind condițiile tehnice și financiare stipulate în această documentație de atribuire (condiții stabilite în fapt de reprezentanții celor doi agenți economici și nu de Spitalul Județean, instituția publică beneficiară ori de Consiliul județean, autoritatea finanțatoare), singura ofertă a fost cea făcută de acești doi agenți economici, ofertă care a și fost declarată câștigătoare.
4. În perioada martie-iunie 2013, Duicu Ioan-Adrian i-a determinat pe doi funcționari publici din instituții din județul Mehedinți să își îndeplinească atribuțiile de control, în așa fel încât să înceteze activitatea unui anumit operator economic, indiferent de condițiile în care acesta își desfășura activitatea.
Acțiunea de instigare exercitată de către Duicu Ioan-Adrian a avut ca urmare controale efectuate de două instituții publice la operatorul economic menționat, soldate cu aplicarea de sancțiuni pecuniare semnificative, în condițiile în care operatorul economic menționat își desfășura activitatea într-un cadru legal.
La data de 4 aprilie 2013, Duicu Ioan-Adrian, folosindu-se de autoritatea și influența conferite de calitatea de președinte al Consiliului Județean Mehedinți și de președinte al Organizației Județene Mehedinți a unui partid politic, a obținut un folos necuvenit pentru unul din cei doi funcționari, folos constând în efectuarea, în mod superficial, a unui control intern al instituției în cadrul căreia lucra respectivul funcționar , în așa fel încât acesta să nu fie sancționat.
În acest sens, Duicu Ioan-Adrian i-a solicitat șefului instituției publice centrale (aflate în subordinea ministerului condus de un membru al partidului politic din care face parte și Duicu Ioan-Adrian) să înceteze controlul intern care-l viza pe protejatul său.
5. În luna ianuarie 2014, Duicu Ioan-Adrian a determinat două persoane din subordine să îi pună la dispoziție unui protejat al său subiectele pentru un concurs pentru ocuparea unei funcții de șef serviciu la Consiliul Județean Mehedinți.
Având subiectele de concurs, persoana în favoarea căreia a acționat Duicu Ioan-Adrian a câștigat concursul, în condițiile în care se înscriseseră și alte persoane.
6. În cursul lunii decembrie 2013, înaintea sărbătorilor de iarnă, Duicu Ioan-Adrian și-a folosit autoritatea și influența conferite de funcția de președinte al Consiliului județean Mehedinți și de cea de președinte al Organizației județene Mehedinți a unui partid, în scopul de a obține foloase necuvenite pentru două societăți comerciale care operează, fiecare dintre ele, câte un post local de televiziune (societăți comerciale controlate în fapt de Duicu Ioan-Adrian). Folosul necuvenit obținut de cele două societăți comerciale a constat în sumele de bani (aproximativ 60.000 lei) obținute ca urmare a faptului că Duicu Ioan-Adrian a impus, prin intermediari, tuturor primarilor și tuturor funcționarilor publici cu funcții de conducere de pe raza județului Mehedinți, să plătească contravaloarea unor „urări” care aveau să fie difuzate (sub forma unor anunțuri scrise pe „burtiera” ecranului) la cele două posturi de televiziune. Concret, fiecare persoană căreia i s-a impus plata unor astfel de „urări” a trebuit să plătească suma de 600 lei.
Celor trei persoane, Duicu Ioan Adrian, Ponea Constantin Ștefan și Popescu Constantin, li s-a adus la cunoștință calitatea procesuală de inculpat, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
La data de 3 aprilie 2014 s-a dispus reținerea, pentru 24 de ore, a celor trei inculpați urmând a fi prezentați cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile la Curtea de Apel București.
În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane.
—-
UPDATE – Rețineri în dosarul mafiei PSD din Mehedinți
Baronul PSD Mehedinți, Adrian Duicu, șeful Inspectoratului Județean de Poliție Mehedinți, Ștefan Ponea, și președintele PSD Orșova, Constantin Popescu, reținuți pentru 24 de ore, fiind suspectați de corupție. Ei urmează a fi prezentați în fața judecătorului de drepturi și libertăți pentru obținerea mandatelor de arestare preventivă.
De asemenea, au fost suspectate alte 11 persoane. Până la această oră, procurorii anticorupție au decis să-i cerceteze în stare de libertate pe secretara CJ Mehedinți, Silvia Șocâte, pe secretarul Ladislau Mednyanszky, pe directorul Spitalului Județean din Drobeta Turnu Severin, Doina Borugă și pe directorul televiziunii locale TeLe 2, Adrian Bidilici.
——-
Baronul PSD din Mehedinți și președinte al Consiliului Județean, Adrian Duicu, a fost călcat de procurori, fiind suspectat de mai multe fapte de corupție. Infracțiunile au fost săvârșite din 2012, după venirea PSD la putere.
Duicu i-a atras după sine pe șeful Poliției Județene Mehedinți, Constantin Ștefan Ponea, pe președintele PSD din Orșova, Constantin Popescu; a implicat în fapte nelegale mulți alți funcționari publici, prin presiuni făcute asupra acestora.
Suspecții și martorii au fost aduși la sediul central al DNA București, unde sunt audiați.
Șeful Poliției Mehedinți, atras în infracțiuni de Duicu
După perchezițiile de miercuri, făcute la domiciliul baronului PSD, la instituții publice ( inclusiv la Consiliul Județean) și la firme avantajate de liderul PSD, Duicu a fost adus la DNA București. Specialiștii consultați de România Liberă nu exclud reținerea baronului.
Au mai fost aduși la DNA București mai mulți șefi de instituții asupra cărora s-au făcut presiuni, funcționari publici care au întocmit acte nelegale, șeful Poliției județene, Ștefan Ponea și șeful PSD Orșova, Constantin Popescu. Și aceștia riscă încătușarea.
Baronul a făcut presiuni chiar și asupra fiului chestorului Marian Tutilescu
Între cei asupra cărora s-au făcut presiuni se află Cătălin Tutilescu, șeful Gărzii de Mediu Mehedinți. El este fiul chestorului de Poliție Marian Tutilescu, fost secretar de stat la Ministerul de Interne.
Baronul PSD l-ar fi fost obligat pe Cătălin Tutilescu să dea mai multe avize de mediul pe baza unor acte false, spun sursele României Libere. Tutilescu jr. ar fi martor în acest dosar.
Faptele lui baronului PSD, contabilizate de DNA, cu ajutorul SRI
Principalele infracțiuni de care sunt suspectați baronul PSD de Mehedinți, Adrian Duicu și complicii săi, șeful IPJ Ștefan Ponea și șeful PSD Orșova, Constantin Popescu sunt abuzul în serviciu; trafic de influență; folosirea, pentru sine sau pentru alții, a informațiilor nedestinate publicității, falsuri și uzul de fals.
Principale fapte de care sunt suspectați baronul Duicu și complicii săi:
* numiri şi menţineri în funcţii de conducere la unele instituţii publice sau numiri ale unor apropiaţi în funcţii de conducere;
*aprobarea scoaterii din domeniul public şi concesionarea către apropiaţi la un preţ „convenabil”, de suprafeţe de teren intravilan situate în centrul municipiului Orşova ( în condiţiile în care terenurile respective erau înscrise în cartea funciară a localităţii Orşova ca aparţinând domeniului public al Statului Român, iar legea NU PERMITE trecerea în domeniul privat şi nici concesionarea);
*determinarea unor funcţionari de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Mehedinţi să deconteze către anumite societăţi comerciale servicii medicale presupus neefectuate;
*determinarea unor agenţi economici din judeţul Mehedinţi să încheie contracte de publicitate sau sponsorizare, în condiţii favorabile unui post de televiziune local;
*permiterea unor persoane neautorizate să aibă acces la informaţii care – la acel moment – nu erau destinate publicităţii, astfel încât anumiți agenţi economici să obțină folos necuvenit şi condiţii financiare avantajoase şi împiedicarea altor agenţi economici să participe la o licitaţie publică.
Prin aceste acțiuni a fost dezavantajată autorității publice contractante , respectiv Spitalul Județean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin, instituţia publică beneficiară a bunurilor ce aveau să fie dobândite prin achiziţie publică.
*avantajarea unei anumite persoane prin furnizarea subiectelor la un concurs pentru ocuparea unei funcţii de şef serviciu la Consiliul Judeţean Mehedinţi, în detrimentul altor persoane.
Averea lui Duicu
Potrivit declarației de avere din 2013, Adrian Duicu are un teren de 1.000 de metri pătraţi la Orşova, dobândit prin concesiune în 2006, împreună cu soţia sa, precum şi o casă de 200 de metri pătraţi, tot în Orşova, cumpărată tot în 2006.
Preşedintele CJ mai deţine un autoturism Peugeot din 2008, în declaraţia de avere nefiind specificate conturi şi depozite bancare, investiţii sau împrumuturi care să depăşească 5.000 de euro.
Totodată, Duicu are de restituit două credite în valoare totală de 74.500 de lei, ambele contractate în 2006 şi scadente în 2016.
În anul fiscal anterior declaraţiei de avere, Adrian Duicu a avut din indemnizaţia de consilier judeaţean un venit anual de 3.054 de lei, iar ca preşedinte al instituţiei a încasat 26.098 de lei. Soţia acestuia a obţinut 10.536 de lei ca administrator la SC Invest Petroleum Impex SRL.
De ce a fost declarat incompatibil de ANI
În mai 2012, cu o lună înaintea alegerilor locale, la care Adrian Duicu candida pentru funcţia de preşedinte al CJ Mehedinţi din partea USL, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că acesta, care atunci era consilier judeţean, a fost găsit incompatibil.
Potrivit ANI, Ioan Adrian Duicu a participat la deliberarea şi adoptarea unei hotărâri a CJ Mehedinţi din 28 octombrie 2008, prin care a fost aprobată închirierea unui teren, în suprafaţă de 250 de metri pătraţi, situat în incinta Spitalului Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin către SC Romrad-RMN SRL, precum şi a unei hotărâri din 31 august 2009, privind vânzarea a două corpuri de proprietate din municipiu către aceeaşi societate, în condiţiile în care el era asociat în cadrul firmei.
Miercuri, ANI a declașat controlul averii familiei Duicu.
Ce avere ar avea Baronul PSD pe numele rudelor apropiate
Presa locală a relatat, de-a lungul anilor, despre afacerile derulate de preşedintele CJ Mehedinţi prin firme înregistrate pe numele soţiei, Mariana, şi al mamei sale, Ana Duicu. Potrivit presei, acestea ar deţine mai multe benzinării în Drobeta Turnu Severin şi în comuna natală – Topleţ (Caraş-Severin), precum şi un hotel la ieşirea din Drobeta Turnu Severin, dar şi clinica medicală Romrad-RMN, care funcţionează în Policlinica Spitalului Judeţean.
