Fostul primar Adriean Videanu şi alţi 11 funcţionari ai primăriei au fost exoneraţi de obligaţia de a returna aproape 4,5 milioane de lei la bugetul local, bani daţi în plus la achiziţionarea unui teren la Mihăileşti, pentru un adăpost pentru câini, au decis magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, relatează Mediafax.

Curtea de Apel Bucureşti a admis, vineri, recursurile fostului edil şi de ceilalţi 11 funcţionari împotriva Tribunalului Capitalei din 19 mai, prin care magistraţii admiseseră, în parte, sesizarea Curţii de Conturi şi îi obligaseră să plătească Primăriei Municipiului Bucureşti, în solidar, suma de 4.478.328,45 lei.

Suma reprezenta valoarea unui teren din comuna Mihăileşti pentru construcţia unui adăpost pentru câinii comunitari, plăţi nejustificate pentru lucrări la drumuri, un prejudiciu adus bugetul asigurărilor sociale şi plata cu întârziere a unei sume la buget.

Procesul în care Curtea de Conturi a reclamat mai multe nereguli constate la municipalitate, în mandatul primarului PDL Adriean Videanu, a fost rejudecat, Curtea de Apel Bucureşti apreciind, în 25 ianuarie 2010, că nu au fost analizate probele, dar şi faptul că un funcţionar obligat să plătească nu mai era angajat.

Instanţa de control judiciar a apreciat, potrivit motivării, că au fost găsite vinovate şi obligate să plătească sume de bani şi fostul primar general, Adriean Videanu, dar şi membrii comisiei de negociere a contractelor, însă fără să analizeze calitatea şi atribuţiile acestora, trei dintre funcţionari, Alexandru Drăgoi, Camelia Busioc şi Monica Mitu nefăcând parte din comisii.

"Analiza formală a probatoriului în cauză cât şi a susţinerilor fiecărui pârât, rezultă şi din faptul că instanţa de fond a reţinut răspunderea tuturor membrilor comisie de negociere, deşi din examinarea documentelor încheiate se constată lipsa semnăturii unui membru al acestuia, ale cărui raporturi de muncă încetaseră anterior", se arată în motivarea CAB din 25 ianuarie 2010.

De asemenea, Curtea a apreciat că judecătorul fondului a analizat formal şi prejudiciul stabilit de Curtea de Conturi, apărut după ce Primăria Capitalei a plătit un preţ mai mare decât aprobase Consiliul General, fără însă să verifice şi eficienţa economică a cheltuielilor.

Curtea de Apel Bucureşti susţinea că instanţa de fond s-a pronunţat în acest dosar fără să stabilească în mod concret dacă au fost făcute plăţi ilegale în raport cu lucrările făcute şi fără să analizeze vinovăţia fiecăruia în parte.

"Astfel, deşi a dispus în cauză efectuarea unei expertize tehnice, a înlăturat nemotivat concluziile raportului respectiv, reţinând că acesta nu aduce lămuriri concludente în vederea soluţionării cauzei fără a dispune efectuarea unei noi expertize care să lămurească aspectele tehnice asupra cărora nu a fost lămurită", potrivit documentului citat.

O altă critică a instanţei de apel se referă la faptul că judecătorul nu a motivat suficient şi nu şi-a exprimat punctul de vedere asupra competenţei Curţii de Conturi ca organ de control, care în sesizare a reţinut aspecte de nelegalitate vizând modalitatea de desfăşurare a procedurii de achiziţie publică, cât şi a diferenţelor financiare ale participanţilor la procedură.

Instanţa a mai constatat că nici în legătură cu suma de 101.609 de lei, reprezentând contribuţie la asigurări sociale aferente sumelor plătite de Primăria Municipiului Bucureşti sub formă de indemnizaţii consilierilor locali cu majorări pentru întârziere, instanţa de fond nu a analizat suficient şi nu a ţinut cont de apărările funcţionarilor.

Curtea de Apel Bucureşti a decis ca instanţa de fond să verifice fiecare punct din actul de sesizare, dacă sunt îndeplinite condiţiilor legale pentru angajarea răspunderii civile delictuale ale fiecărui pârât în raport de atribuţiile legale ale acestora, analizând toate probele, susţinerile pârâţilor, dar şi administrarea de noi probe.

De asemenea, CAB apreciază că este nevoie de o nouă expertiză contabilă, care să stabilească exact dacă plăţile penru lucrările de reabilitare a străzilor au fost nejustificate.

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a casat sentinţa prin care Adriean Videanu şi angajaţi ai municipalităţii au fost obligaţi de instanţa inferioară să plătească Primăriei Capitalei aproximativ cinci milioane de lei.

În acest dosar, Curtea de Conturi a sesizat Tribunalul Bucureşti pentru stabilirea răspunderii civile delictuale şi pentru obligarea la plată a municipalităţii a sumelor considerate ca fiind prejudiciu adus bugetului municipalităţii.

Tribunalul Bucureşti a admis, în 28 mai 2009, acţiunea Curţii de Conturi şi i-a obligat pe fostul primar general al Capitalei Adriean Videanu şi pe Luminiţa Mihuţu, Vladimir Sommer, Bogdan ªoşoacă, Florentina Constantinescu, Adrian Iordache, Veronica Halipa, Florea Ion, Simona Panaitescu, Dan Văduva, Alexandru Bogdan Drăgoi, Camelia Busuioc şi Monica Mitu la plata către Primăria Municipiului Bucureşti a sumei de 4.478.328,45 lei despăgubiri, actualizate.