Pentru prima dată în ultimii 18 ani, maghiarii ardeleni pornesc la drum cu noi lideri. Congresul UDMR de la Oradea a fixat jaloanele pe care trebuie să le respecte noua conducere a Uniunii, dominată de tandemul Hunor Kelemen-Laszlo Borbely şi asistată discret de fostul preşedinte, vicepremierul Bela Marko. Obiectivele UDMR, fixate încă din anul 1990, par să fie mai aproape ca niciodată de realizare, în condiţiile în care formaţiunea politică a maghiarilor pare singura capabilă să încline balanţa puterii fie către PDL, fie către USL.

Dacă aceste obiective vor fi atinse, practic, fără nici un fel de proclamaţie oficială, comunitatea maghiară va obţine autonomia teritorială pe care o vizează încă de la crearea UDMR. Cele trei obiective principale sunt legea referitoare la statutul minorităţilor naţionale, legea pentru redefinirea regiunilor şi legea electorală. „Vom vedea în următoarele 2-3 luni dacă actuala coaliţie de guvernare este viabilă sau nu. Dacă este viabilă, va adopta aceste legi", a ameninţat voalat ministrul Mediului, Laszlo Borbely, care va fi „uns" vicepreşedinte politic al UDMR la viitorul Consiliu al Reprezentanţilor Unionali şi, practic, va ocupa cel de-al doilea post ca importanţă în ierarhia UDMR.BIHOR. Delegaţii la

Congresul UDMR de la Oradea a fixat jaloanele pe care trebuie să le respecte noua conducere a Uniunii, dominată de tandemul Hunor Kelemen-Laszlo Borbely şi asistată discret de fostul preşedinte, vicepremierul Bela Marko. Obiectivele UDMR par să fie mai aproape ca niciodată de realizare, în condiţiile în care formaţiunea politică a maghiarilor pare singura capabilă să încline balanţa puterii fie către PDL, fie către USL. Dacă aceste obiective vor fi atinse, practic, fără nici un fel de proclamaţie oficială, comunitatea maghiară va obţine, autonomia teritorială pe care o vizează încă de la crearea UDMR.

Cele trei obiective principale sunt legea referitoare la statutul minorităţilor naţionale, legea pentru redefinirea regiunilor şi legea electorală. „Vom vedea în următoarele 2-3 luni dacă actuala coaliţie de guvernare este viabilă sau nu. Dacă este viabilă, va adopta aceste legi", a ameninţat voalat ministrul Mediului, Laszlo Borbely, care va fi „uns" vicepreşedinte politic al UDMR la viitorul Consiliu al Reprezentanţilor Unionali şi, practic, va ocupa cel de-al doilea post ca importanţă în ierarhia UDMR. Însă de ce sunt importante aceste legi pentru UDMR?

Legea statutului minorităţilor naţionale

Această lege ar fi trebuit să fie adoptată încă din anul 2006, însă, deşi Guvernul Tăriceanu a fost de acord cu prevederile controversate ale actului normativ, adoptarea ei a fost blocată tocmai de PD. Însă, acum, constrânşi de situaţia politică încurcată, liderii PDL par dispuşi să accepte o asemenea lege. Practic, legea statutului minorităţilor naţionale oferă formaţiunilor acestora care sunt reprezentante în Parlament un veritabil monopol politic. În cazul comunităţii maghiare, formaţiunilor concurente pentru UDMR, adică PCM şi viitorul Partid Popular al Maghiarilor din Ardeal, le va fi foarte greu să se lupte cu birocraţia pe care o va instala UDMR în mai toate instituţiile de cultură şi de educaţie. Practic, reprezentanţii UDMR vor avea acces la resurse incomparabil mai mari decât partidele concurente. De asemenea, această lege va concretiza obiectivul autonomiei culturale, vizat de UDMR încă din anul 1990.

Legea regionalizării

Această lege presupune redesenarea celor opt regiuni de dezvoltare şi întărirea competenţelor acestora. Delegaţii la Congresul UDMR au enunţat cele trei criterii care, în opinia lor, ar trebui să stea la fundamentul noii regionalizări: criteriul economic, identitatea etnică şi criteriul eficienţei utilizării fondurilor europene. Astfel, noua lege a regionalizării ar urma să ducă la crearea mai multor regiuni. Una dintre ele ar urma să fie compusă, în opinia reprezentanţilor UDMR, din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş.

„Nu trebuie să mai tot vorbim de aceste judeţe, ci de Ţinutul Secuiesc, care are propria identitate şi care poate fi considerat în mod clar o regiune", a spus unul dintre delegaţii la Congres.

Legea electorală

Noua lege electorală ar urma să ofere UDMR satisfacerea a două obiective. Primul este referitor la redesenarea colegiilor uninominale, în aşa fel încât să existe un număr cât mai mare de colegii care să ofere şanse de câştig reprezentanţilor UDMR.

În tot acest context, reprezentanţii UDMR au repus pe tapet propunerea ca sistemul colegiilor uninominale să fie completat cu formarea unei liste de candidaţi la nivel naţional, în aşa fel încât un anumit număr de locuri în Parlament să fie distribuit în funcţie de proporţia voturilor pe care le obţine fiecare formaţiune politică, nu doar în funcţie de rezultatele bătăliilor politice locale care vor avea loc în fiecare colegiu uninominal.

Cel de-al doilea obiectiv al UDMR legat de legea electorală este scăderea pragului electoral la trei la sută la alegerile locale. Acest lucru ar însemna că UDMR ar avea posibilitatea să intre într-o serie de consilii locale şi judeţene din zone în care procentul populaţiei maghiare este mai mic de 5 la sută. Este vorba de judeţe precum Alba, Hunedoara sau Timiş.

Context

UDMR doreşte să atingă toate aceste obiective, în condiţiile în care concurenţa pentru voturile maghiarilor devine tot mai acerbă. Pe de o parte, există formaţiunile politice ale maghiarilor ardeleni, precum PCM şi Partidul Popular al Maghiarilor din Ardeal. Pe de altă parte, există candidaţi sau formaţiuni care fac apel la votul transetnic. Aşa ar fi preşedintele Ligii Pro Europa din Târgu-Mureş, Smaranda Enache, care va candida ca independent la Primăria Târgu-Mureş, ori Emil Aluaş, preşedintele Uniunii Ardelenilor şi Bănăţenilor, care va candida la Primăria Clujului.