Mânaţi de sărăcie, zeci de tineri din Moldova au trecut Carpaţii pentru a munci pentru ciobanii ardeleni. Aceştia le plătesc salarii mici, dar le asigură cazarea şi masa. Pe Valea Şieului din Bistriţa-Năsăud, în gospodăriile oamenilor lucrează tineri din Moldova, bucuroşi că îşi găsesc un adăpost deasupra capului, masă, bani de buzunar şi chiar o familie. Cine se mai gândeşte la contracte de muncă? Nici măcar autorităţile locale.

Pe primarul comunei Monor, Ioan Cira, nu îl deranjează deloc faptul că ciobanii şi-au luat aşa-numitele „slugi", care sunt oameni de treabă ce nu creează probleme, chiar dacă nu încasează taxe şi impozite pe salarii de pe urma acestor ajutoare ale ciobanilor. „Să nu le zicem slugi, că e urât. Să le spunem oameni care lucrează în folosul comunităţilor. Sunt tineri, băieţi, care nu au prea multă şcoală şi, decât să umble şi să le dea în cap oamenilor, mai bine să stea la casa unui ţăran mai înstărit pentru că primeşte masă, casă, haine şi bani de buzunar. Eu nu ştiu cât câştigă, nu mă interesează. Dacă îi întrebi, îţi spun că-s mulţumiţi", spune primarul Ioan Cira.

Numai în comuna Monor sunt circa zece astfel de tineri care lucrează în gospodăriile ţăranilor fără acte, iar în celelalte sate de pe vale, la fel. Săraci lipiţi pământului, fără şcoală, majoritatea vin din Moldova, stau pe la locuinţele ţăranilor cu stare atât iarna, cât şi vara.

 

Actele, un moft

„Carte de muncă? Păi cum să le facă carte de muncă dacă nu au nici ei firme? Eu cred că se face prea mult caz. Sunt sănătoşi, accidente de muncă nu se prea pot întâmpla când mulgi oile sau stai în bâtă lângă ele. În fond, şi poliţia îi întreabă de sănătate când apare câte unul nou prin sat, îi verifică să nu fi făcut ceva, dar până acum nu am avut probleme", a mai spus Cira. La rândul lor, tine­rele slugi preferă să aibă un venit asigurat şi hrană şi spun că se vor gândi la contracte de muncă abia când vor mai îmbătrâni. 

 

Cea mai bogată comună

Cea mai mare grijă a primarului din Monor nu sunt „ajutoarele" ciobanilor despre care spune că îşi văd de treburile lor, ci faptul că autorităţile judeţene au plasat comuna sa în topul celor mai bogate din judeţ, deoarece pe raza ei funcţionează o mare fabrică de lactate. „Ne-au plasat pe primul loc, ca fiind cea mai bogată comună din judeţ fiindcă, au spus ei, fabrica are sute de angajaţi, dar nu toţi lucrează în comună, se ocupă şi de transport, de desfacere. Nu o ducem noi atât de bine, dar faptul că ne-au plasat pe locul întâi ne face să pierdem bani pentru proiecte", a mai spus Cira.