Calul regelui şi mesajele ascunse

O legendă urbană spune cum clujenii s-au adunat în piaţă să vadă mai îndeaproape statuia lui Matia, inaugurată în anul 1902. Au fost lăsaţi chiar să se urce pe soclu şi să treacă pe sub burta calului, pentru a admira perfecţiunea operei sculptorului Jánosz Fadrusz. Asemeni podului cu lanţuri din Budapesta, sculptorul a declarat că se sinucide dacă cineva găseşte un defect operei. Dacă leii de pe podul din Budapesta nu aveau limbă, la Cluj, caii nu aveau potcoave. Dar mai marii oraşului au spus că potcoavele se aflau prinse de soclu, deoarece statuia nu trebuie să plece din Cluj niciodată. Astfel onoarea lui Fadrusz a fost salvată, iar potcovarul care a făcut „descoperirea", după cum notează a istoricului Damian Todiţa, a intrat în legendă. Dincolo de legendă, poziţia calului dezvăluie alte secrete. „Se spune că Matia a murit otrăvit cu plumb de soţia sa Beatrix şi medicul acesteia, care îl trata pe rege de reumatism. Exista un cod simbolic al statuilor şi se considera că dacă un personaj care e reprezentat pe un cal cu toate picioarele jos, a murit în patul lui şi nu a avut o moarte violentă" spune Sălăgean.  

Recunoaştere internaţională

Grupul statuar al regelui Matia a fost încununarea carierei artistice a sculptorului Jánosz Fadrusz (1858-1903) . Proiectul său pentru realizarea grupului statuar al regelui Matia, prezentat comisiei desemnate de municipalitatea clujeană în anul 1894, a fost declarat câştigător. Macheta de ceară a grupului statuar este păstrată astăzi la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei. Proiectul lui János Fadrusz a obţinut, de asemenea, Medalia de Aur a Expoziţiei Mondiale de la Paris (1900).