Domnia lui Matia Corvin (sau Matei Corvin) este considerată una din cele mai înfloritoare perioade ale Ungariei Mari. Puţini ştiu însă că Matia era pasionat în copilărie de lectură. Vorbea fluent româna, maghiara, germana, ceha, croata, slovaca, italiana şi latina, pe lângă alte limbi slave. La curtea regelui clujean, de la Buda, Matia a pus bazele unei biblioteci ce a depăşit-o în acea vreme pe cea a Vaticanului. Biblioteca sa, Bibliotheca Corviniana, era cea mai mare colecţie europeană de cronici istorice şi lucrări filosofice şi ştiinţifice din secolul al XV-lea.

Ea număra peste 5.000 de exemplare, fiecare exemplar valora mai mult de 1.000 florini de aur. Matia este fondatorul Universităţii din Bratislava, capitala Slovaciei, a finanţat operele câtorva dintre marii autori umanişti De asemenea, el i-a adus la curtea sa din Buda pe câţiva dintre cei mai mari astrologi ai epocii, între care faimosul Regiomontanus. „Acest patronaj generos a avut însă costurile lui. Cheltuielile curţii regale ale lui Matia au ajuns de două ori mai mari decât încasările, şi, pentru a le putea susţine, Matia a contractat împrumuturi la băncile italiene. Urmaşii săi au fost nevoiţi să plătească aceste datorii, fapt care a adus Ungaria în pragul falimentului", a spus istoricul Tudor Sălăgean.

Legende şi desene animate

Cea mai cunoscută legendă a istoriei clujene, pe care, până astăzi, bunicii continuă să o povestească nepoţilor, spune că Matia, aflat în trecere prin Transilvania, şi-ar fi lăsat numeroasa suită în cetatea epis­copală a Gilăului şi, deghizat în student călător, a intrat incognito în oraşul său natal, pentru a vedea cu ochii săi starea de spirit a locuitorilor şi atitudinea conducătorilor oraşului faţă de ei. În piaţa centrală a oraşului, Matia a asistat, plin de revoltă, la o scenă în care plebeii oraşului erau obligaţi de oamenii judelui, sub ameninţarea biciuirii, să care cu braţele buşteni pentru gospodăria sa. Deoarece a protestat împotriva acestei nedreptăţi, regele deghizat în student a fost biciuit şi obligat să se alăture sărmanilor oraşului în munca grea pe care aceştia o făceau, până la asfinţitul soarelui.  Legenda spune însă că Matia ar fi avut inspiraţia să scrie cu cărbune, pe trei lemne de foc din curtea judelui, următoarea însemnare: „Aici a fost Regele Matia! Unde este dreptatea?".

Eliberat odată cu lăsarea serii, regele s-a întors în tabăra sa de la Gilău. A doua zi, Matia a revenit în oraş, în fruntea suitei sale strălucitoare şi a fost întâmpinat cu mare fast de judele şi de fruntaşii oraşului. Întrebat despre respectarea legilor care interziceau exploatarea abuzivă a oamenilor liberi, judele oraşului l-ar fi asigurat pe suveranul său că aceste legi erau respectate fără nici cea mai mică urmă de abatere. Atunci, regele şi-a pus oamenii să răscolească stivele de lemne din curtea judelui, până la găsirea celor trei bucăţi de lemn pe care fusese făcută inscripţia incriminatoare. Apoi, Matia l-a pedepsit pe judele oraşului şi a luat măsuri pentru a asigura stricta respectare a a drepturilor şi libertăţilor tuturor cetăţenilor oraşului. Povestea este menţionată şi de cronicarul Gáspár Heltai, dar oficial nu specifică modul în care a fost pedepsit judele. Legenda populară spune că servitorul său a fost tras în ţeapă, iar judele spânzurat la marginea cetăţii. Povestea este subiectul unui desen animat în limba maghiară, transmis pe canalele internaţionale.

Monument cu controverse

Clujenii îl iubesc atât de tare pe Matia Corvin încât i-au ridicat o statuie, care a devenit emblema neoficială a oraşului. Grupul statuar al lui Matia nu a fost lipsit de controverse. Unii dintre români au încercat să îl înlăture din centrul oraşului atât în 1919, cât şi în 1945-1946. Însă în anul 1919, cel care a luat apărarea monumentului a fost istoricul Nicolae Iorga. „În 1921, statuia Lupei Capitolina, primită în dar de la municipalitatea Romei, a fost amplasată în faţa grupului statuar al lui Matia, pe un soclu disproporţionat de înalt, tocmai pentru a concura statuia. În anul 1974, Ceauşescu a decis amplasarea la Cluj a statuii lui Mihai Viteazul, realizată de Marius Butunoiu, tocmai pentru a concura grupul statuar al lui Matia. Chiar şi în timpuri mai recente, fostul primar Gheorghe Funar a propus donarea grupului statuar municipalităţii din Hunedoara şi ridicarea în piaţa centrală a oraşului a unei replici a Columnei lui Traian.

De asemenea, soclul disproporţionat pe care se înalţă statuia lui Avram Iancu a fost supraînălţat tot pentru a concura statuia lui Matia. Toate aceste manifestări arată că statuia lui Matia este considerată în continuare principalul monument public al oraşului," spune istoricul Tudor Sălăgean. Pe soclu s-a aflat iniţial (între 1902-1918) inscripţia maghiară Mátyás Király (Matia Regele), înlocuită ulterior cu inscripţia latină Mathias Rex. Dedesubtul acestei inscripţii administraţia Gheorghe Funar a instalat, în anul 1993, o placă metalică cu un citat în memoria regelui Matia: „Biruitor în războaie, învins numai la Baia de propriul său neam, când încerca să învingă Moldova nebiruită" - Nicolae Iorga.