Gazele de şist, dacă vor fi exploatate în Dobrogea, nu vor afecta turismul. În plus, în eventualitatea unei poluări, firmele vor plăti despăgubiri importante. Acestea sunt numai două dintre concluziile exprimate de preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, Mihai Daraban, ieri, într-o conferinţă de presă. „Nu există niciun interes al gazelor de şist la mai puţin de opt kilometri de coastă, în interior. Ei au spus că estimează ca în zona litorală gazele de şist să fie pe la 1.200 de metri adâncime, insuficient pentru adâncimea de foraj şi de exploatare, care este între 2.000 şi 4.000 de metri. Deci, sub nicio formă nu se apropie la mai puţin de opt kilometru de coastă. Vorbim deci de o zonă situată dincolo de Mangalia”, a declarat Daraban, care a organizat mai multe dezbateri pe acestă temă, inclusiv cu reprezentanţii Chevron.
Prospecţiunile, exact ca cele pentru apă
Mihai Daraban a mai spus că, dacă lucrurile ar merge bine, s-ar scoate primul metru cub de gaz în patru ani. În opinia sa, Agenţia de Mediu Constanţa nu ar trebui să blocheze – aşa cum afirmă că o face acum – prospecţinuile pentru a stabili dacă în Dobrogea există sau nu gaze de şist. Problema este că noi ne opunem atât de mult încât nici firma aia care face prospecţiuni, căria îi va lua un an jumate spună dacă avem sau nu gaze. „Acele prospecţiuni, în acelaşi mod, se fac şi pentru rezervele de gaze natrurale clasice, pentru petrol şi pentru apă potabilă, în toate părţile ţării”, a explicat Ion Dănuţ Jugănaru, directorul general al CCINA. Ce implică de fapt ele: ca o firmă românească, Prospecţiuni SA, să pună electrozi în pământ, pe care să îi lege cu liţă, să trimită impulsuri care să fie citite şi interpretate de calculatoare. Fără explozii. „Aici e problema. Ne certăm toţi, ne încăierăm, dar s-ar putea să vină băieţii ăaia să spună că e un fiascp, nu este suficient, nu rentează exploatarea”, a spus Daraban.
Facturi uriaşe pentru despăgubiri
Preşedintele CCINA a subliniat şi faptul că cei care vor să investească în Dobrogea, compania Chevron, sunt în primele cinci companii petroliere din lume. „Cei mai mari duşmani ai Chevronului sunt avocaţii. Dacă fac o greşeală de mediu, avocaţii vin ca vulturii. Firmele petroliere din lume sunt vânate peste tot în lume pentru că au cash şi pot plăti despăgubiri”, spune Daraban. Acesta a subliniat că factura finală a despăgubirilor pe care le-a plătit Exon, în Alaska, a fost de zece miliatrde de dolari, pentru că a venit fiecare pescar şi a spus că el nu a mai câştigat bani din cauza poluării. A dat exemplu şi compania British Petroleum, care a provocat un dezastr în Golful Mexic. Preşedintele SUA le-a solicitat celor de la BP să depună într-un cont escrow 20 de miliarde de dolari pentru litigiile ce au să vină. Zilele trecute s-a dat prima amendă, de 4,5 miliarde dolari. Pe lângă amendă vor urma litigiile. Cele vizibile, detectabile acum, ajung la 14-14 miliarde de dolari, dar suma finală ar putea depăşi 20 de miliarde de euro.
Preţ mai mic
Preşedintele CCINA spune că exploatarea gazelor de şist va însemna un preţ mai mic pentru populaţie, deoarece producţia de aici va intra în sectorul producţiei interne de gaz. În plus, diversificarea surselor de alimenatre cu gaze este binevenită. ” Dorim să devenim independenţi de gazul rusesc”, a subliniat acesta. Mihai Daraban, care este şi vicepreşedinte al Camerei de Comerţ a României, nu a dorit să răspundă la întrebarea care se referea la eventuale presiuni ale mediului economic sau politic din Rusia pentru a bloca exploatarea gazelor de şist în România.
Reamintim că primăriile din Limanu şi Mangalia vor organiza pe 9 decembrie referendumuri privind interzicerea exploatării gazelor de şist pe teritoriile lor administrative. Primăria Mangalia a anunţat deja şi întrebarea care va fi tipărită pe buletine: „Sunteţi de acord cu exploatarea şi extracţia gazelor de şist pe teritoritoriul administrativ al municipiului Mangalia?”. Cetăţenii vor putea răspunde cu „da” sau „nu”. Întrebarea, în opinia conducerii CCINA, este tendenţioasă. „Chiar nu înţeleg motivaţia acelui referendum, decât de o imagine proastă faţă de un investitor străin”, a conchis Mihai Daraban.
