» Cercetarea stiintifica agronomica este neglijata de autoritati

In anul 1957, au fost infiintate mai multe statiuni de cercetari agricole, printre care si la Turda, ca statiune zonala a Institutului de la Fundulea. Acestea au fost infiintate pentru crearea hibrizilor de porumb, pe baza de linii consagvinizate si pentru promovarea culturii porumbului hibrid, care era recent introdus in SUA, iar la aproximativ 10 ani a fost promovat si in Europa. In tara noastra, acum 50 de ani, au fost aduse primele forme de porumb hibrid si au inceput primele lucrari de ameliorare. "Inceputurile nu au fost deloc usoare, exista un conservatorism, ca numai formele locale de porumb si soiurile locale sunt cele adecvate culturii porumbului in Romania. Opozitia cea mai mare era din partea Institutului de Cercetari Agronomice al Romaniei, care, intr-adevar, a fost un for stiintific foarte competent, dar care, in fata elocventei rezultatelor experimentale, a trebuit sa recunoasca suprematia formelor hibride si necesitatea introducerii lor in agricultura. Acestia s-au opus si din motive subiective, foarte mult au jucat un rol orgoliile personale ale academicianului Traian Savulescu, care era un oponent fatis stiintific al profesorului Nicolae Giosan, care a fost, poate, factorul cel mai activ de promovare a porumbului hibrid in Romania", spune dr. ing. Iancu Cabulea, membru al Academiei de stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu Sisesti". Nicolae Giosan a fost profesor universitar de genetica si ameliorare la Agronomie la Cluj la acea vreme, mai apoi a fost ministrul Agriculturii, apoi presedintele Academiei de stiinte Agricole si presedintele Marii Adunari Nationale. "Giosan a avut sprijin politic din partea lui Alexandru Moghioros, secretar CC la acea vreme. Introducerea porumbului hibrid a fost si una din marile actiuni economice ale partidului conducator, undeva au imbinat interesele politice si propagandistice cu obiectivitatea stiintifica. De fapt, acesta a fost norocul stiintei agricole. Din pacate, toate acestea au fost pe fondul formelor socialiste, acele CAP-uri facute fortat, care si-au dovedit esecul socio-economic. Dar se zice ca nu exista lumina fara umbra, cu cat e lumina mai puternica, cu atat si umbra poate fi mai puternica’’ a mai spus dr. ing. Cabulea.

La venerabila varsta de peste 80 de ani, inginerul agronom, doctor in stiinte agricole din anul 1966, membru titular al Academiei de stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu Sisesti" din anul 1991, Iancu Cabulea este autorul a 10 monografii de specialitate, aproape 200 de lucrari stiintifice, cu 31 de hibrizi de porumb creati si omologati sau brevetati in calitate de autor si cinci in calitate de coautor, cu multe stadii de specializare in strainatate. El a fost coordonatorul principal in ceea ce priveste genetica, ameliorarea si crearea de hibrizi la porumb pentru Transilvania.