În 1973 era lansată la apă, în Şantierul Naval Galaţi, nava Râmnicu Vâlcea. Istoria acestei nave se confundă cu cea a flotei României. După aproape trei decenii de navigat, Râmnicu Vâlcea nu s-a predat şi străbate în continuare oceanele lumii. De data aceasta, nu sub pavilion românesc, ci nord-coreean.
Nava, care are indicativul IMO 7328554 (indicativul IMO este pentru vapoare un fel de CNP pentru persoane) era echipată cu un motor de 8.000 de cai putere, cu care putea dezvolta o viteză de 15 noduri, avea o lungime de 106 metri şi o capacitate de încărcare de 4.800 tone. A aparţinut ani buni companiei de stat Navrom, iar după 1990, anul care a marcat începutul sfârşitului pentru flota maritimă românească, a trecut la compania Romline, controlată tot de stat. A rămas aici până în anul 1998, când a fost vândută pentru 1,10 milioane dolari către Roliship Constanţa, o companie privată care mai achiziţionase două cargouri româneşti din aceeaşi clasă: Sousa şi Saveni. După reparaţii importante, Râmnicu Vâlcea s-a reîntors pe mare. Între timp, a fost şi rebotezată. Din vechea denumire, Râmnicu Vâlcea, au rămas numai primele trei litere, restul fiind vopsite în culoarea navei, astfel că noul nume a devenit, simplu, RIM. Tradiţia care spunea că vapoarele flotei româneşti poartă denumirea câte unui oraş al ţării apusese de mult.
Atacată de piraţi
Bătrâna doamnă a flotei româneşti a trecut şi prin momente tragice. În februarie 2010 a fost atacată şi capturată de piraţi. Atât nava, cât şi echipajul ei au rămas prizonieri până în iunie 2010, când echipajul a preluat controlul asupra navei şi a reuşit să scape din golful Aden cu ajutorul unei nave de război care făcea parte din Operaţiunea Atalanta (care are ca scop crearea unui culoar sigur de navigaţie în Golful Aden). România liberă ediţia de SE v-a prezentat pe larg povestea răpirii, aşa cum a fost ea relatată de Teofil Creţu, unul dintre marinarii de la bord (https://romanialibera.ro/actualitate/locale/dezvaluirile-marinarului-rapit-piratii-voiau-sa-mi-vand-copilul-190278.html). A fost o luptă cu arme de foc şi o urmărire ca în filme. Despre soarta mai multor piraţi nu se mai ştie nimic. Rănit, românul a ajuns cu bine acasă. Scăpată de calvar, nava RIM a continuat să navigheze. Acum, spune preşedintele Ligii Navale Române, Laurenţiu Mironescu, fosta Râmnicu Vâlcea navighează sub pavilion Coreea de Nord.
Amintiri de pe vas
Preşedintele LNR a navigat mai mulţi ani pe Rîmnicu Vîlcea. Impresiile sale despre această experienţă au fost postate pe pagina personală de internet. „O râie de vapor… construită în 1973, un proiect nefiabil, cu un (n.r. – motor) principal slab, Sulzer făcut la sârbi, te lăsa când îţi era lumea mai dragă … fâlfâia în bulău, aveai impresia că nu mai poate când lua câte-un ciocan… Cât am stat pe ea, o groază, nu cred că a fost piesă în motorul ăla principal să nu se strice … axul de la clapeţi s-a torsionat, muzicuţele baleiajului varză, ungători, cuzineţi, pompe, turbina […] Am revăzut nava acu’ vreo 2 ani. A ajuns în Constanţa să facă docul pentru un ultim voiaj. A rămas şi fără bigi, cu ocazia docului. Echipaj arăbesc. Era în dana 19, cu babordul la cheu, la aşteptare încărcare fier vechi… marfa care ne caracterizează de o bună bucată de vreme […] Sub nu ştiu ce miracol, încă pluteşte sub pavilion nord corean. Incredibil. Nava asta nu vrea să moară”, scrie Laurenţiu Mironescu pe pagina personală de internet.
Cu motoare care se stricau des, Râmnicu Vâlcea nu a fost niciodată un succes comercial. De fapt, performanţa statului în administrarea flotei a dus la datorii de aproape 30 de milioane de dolari în contul Navrom, compania specializată în acest sens. RIM este totuşi un bun exemplu pentru ceea ce a însemnat flota României. Lansată la apă în cadrul unui program ambiţios (România socialistă avea a patra flotă ca mărime din Europa), nava a făcut tranziţia de la comunism la capitalism, iar pavilionul românesc a fost înlocuit cu unul de complezenţă. La fel s-a întâmplat cu aproape toate celelalte 301 nave pe care le avea odată flota României.
