23.9 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialPalatele din zona catedralei ortodoxe

Palatele din zona catedralei ortodoxe

Cele mai multe din clădirile impozante au cu totul alte funcţiuni decât cele iniţiale.

Zona din proximitatea catedralei ortodoxe din Cluj are o adevărată colecţie de palate. Unele dintre ele sunt sedii ale unor instituţii publice. Însă cele mai multe au cu totul alte funcţiuni decât cele prevăzute iniţial de către constructorii lor.

Palatul Prefecturii, o fostă cameră de comerţ

La capătul dinspre Piaţa Avram Iancu a fostei Uliţe a Ungurilor – azi Bulevardul 21 Decembrie 1989 – se află Palatul Prefecturii. El a fost construit conform planurilor arhitectului Josef Huber. Clădirea a fost ridicată în 1910 servind drept sediul pentru Camera de Comerţ şi Industrie, care a fiinţat în clădire până în 1940. Este o clădire de colţ, cu trei faţade, cu soclu mozaicat şi cu trei nivele, cu mansardă. Pe frontispiciu se văd mai multe turnuleţe, iar ferestrele şi uşile sunt bogat ornamentate. Arhitectura clădirii îmbină secessionul francez cu elemente gotice, renascentiste şi de inspiraţie populară. Din 1990, în clădire funcţionează Prefectura Cluj şi Consiliul Judeţean.

Palatul de Justiţie

Palatul de Justiţie, situat la intersecţia Pieţei Ştefan cel Mare – fostă Hunyadi János (n.r. – denumirea în limba maghiară a voievodului român Iancu de Hunedoara) – cu Calea Dorobanţilor – fostă Budai Nagy Antal – a fost construit în perioada 1898-1902 în stil eclectic.

Este o clădire reprezentativă pentru arhitectura începutului de secol XX, realizată după planurile asociaţiei de proiectanţi Epitotarsasag, Kotsis, Smiel, Fodor es Reisinger. Palatul a fost proiectat de către arhitectul Gyula Wagner, clădirea fiind catalogată drept monument istoric şi de arhitectură. În ea funcţionează mai multe instanţe judecătoreşti, între care şi Curtea de Apel Cluj.

Palatul a fost proiectat pentru a asigura activitatea justiţiei în urmă cu mai bine de un secol, pentru o populaţie de circa 50.000 de locuitori. El este parte a ansamblului arhitectonic din Piaţa Avram Iancu, ansamblu care include şi Teatrul Naţional, dar şi Palatul Regionalei Căilor Ferate, în care înainte de naţionalizarea din 1950 a funcţionat Asociaţia pentru Cultura Ma-ghiară din Transilvania (EMKE), organizată după modelul ASTREI de la Sibiu. În acelaşi ansamblu se află şi Palatul de Finanţe, construit în anul 1880 după planurile definitivate de arhitectul Friedrich Mätz. Este o clădire cu două nivele, care încorporează 101 camere şi dependinţe, dispuse astfel: 29 de camere la parter, 37 la etajul întâi şi 35 la etajul doi. Un alt element component al acestui ansamblu este Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe, care a fost ridicat în 1887, destinat a fi sediu al Administraţiei Domeniilor Forestiere.

După finalizarea lucrărilor de construcţie ale Catedralei Ortodoxe, edificiul a fost donat, de către statul român, Bisericii Ortodoxe Române. Clădirea mai adăposteşte şi Seminarul Teologic Ortodox precum şi un paraclis în care a fiinţat fosta Direcţie Silvică.

Toate aceste clădiri au fost gândite şi ridicate ca palate vaste, cu suficiente spaţii care pot fi folosite ca birouri, intrări şi scări în stil monumental îndreptându-se către sălile de festivităţi şi de şedinţe.

Revenind la clădirea Palatului de Justiţie, trebuie specificat că acesta are forma unui patrulater neregulat şi conţine 13 curţi interioare gândite pentru a asigura ventilarea şi iluminarea încăperilor palatului. Există două intrări: una prin faţada nordică şi o a doua prin cea vestică. Ambele faţade sunt extrem de ornamentate şi prezintă la intrări câte un portic alcătuit din patru coloane dorice care susţin un balcon aflat la primul etaj.

Frizele au fost ornamentate cu motive vegetale, ghirlande, console şi figuri rondo bosso. Arcele, ancadramentele ferestrelor şi cornişele sunt decorate cu figuri umane sculptate în piatră, de o excepţională valoare artistică.

Elementele decorative au fost realizate din teracotă şi piatră de Viştea, a cărei carieră se afla la doar 20 km depărtare de Cluj.

Pe acoperişul faţadei vestice a fost realizată o cupolă de 9 m lăţime, 29 m lungime şi înaltă de 8,6 m. Extrem de ornamentată cu piese din fier forjat şi având o învelitoare alcătuită dintr un strat de solzi de eternit, aceasta sporeşte frumuseţea edificiului.

Clădirea şi-a păstrat de a lungul timpului destinaţia iniţială, pentru o perioadă ea adăpostind şi alte instituţii de stat ca: Biblioteca Judeţeană Octavian Goga din Cluj, Editura Kriterion, Facultatea de Ştiinţe Economice, Şcoala Populară de Artă, Notariatul de Stat etc. Text Box:

Destinaţie păstrată

Concepută iniţial ca Palat de Justiţie, clădirea avea în componenţă nouă săli de dezbateri, cu ornamentaţie bogată, realizată din stucaturi şi elemente sculptate, actualmente recondiţionate. În prezent Curtea de Apel Cluj dispune de 3 săli de şedinţă, câte una pentru fiecare secţie şi mai multe birouri destinate desfăşurării activităţii judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate.

Cele mai citite

Peste 6000 de elevi s-au înscris la finala națională a concursului european de educație financiară European Money Quiz

Peste 6.260 de elevi, cu vârsta între 13-15 ani, din 390 de școli, licee și colegii de la nivel național s-au înscris la ediția...

Atenționare Cod galben de vânt puternic în 15 județe din țară

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o atenţionare Cod galben de vânt puternic valabilă vineri, până la ora 18:00, în 15 judeţe, şi o...

Duel între Danielle Collins şi Elena Rîbakina în finala turneului WTA de la Miami

Finala WTA 1.000 de la Miami le va pune față în față pe americanca Danielle Collins şi kazaha Elena Rîbakina, ambele jucătoare câștigându-și semifinalele...
Ultima oră
Pe aceeași temă